Ce europeni au pensii speciale și de ce România este un caz aparte ● Efectele în lanț ale inflației, explicate de profesorul Silviu Cerna ● Scandalul statuii Brukenthal: Cine se află în spatele finanțării monumentului din Sibiu ● Concediu carantină: La întoarcerea dintr-o țară cu risc, statul decontează doar cinci zile. CNAS: Restul sunt neplătite ● Nu ești cal, n-ai paraziți? Nu-ți trebuie ivermectină ● Italia vrea să revizuiască modul de calcul al facturilor la electricitate ● Mircea Coșea:PNRR va creşte datoria publică a ţării ● Invitații nu au voie cu telefoane și bani la nunta Simonei Halep. Iohannis, așteptat la eveniment ● Gazele naturale vor atinge cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani ● Alegeri în Germania: Când oamenii săraci nu mai ies la vot ● România vs căsătoriile LGBTQ: Povestea cuplului Coman – Hamilton ● Cele mai mari dezastre naturale sau umane din lume din ultimii 50 de ani ● 8 mașini electrice, 16 jurnaliști, 9 zile. O nebunie logistică. Totul pentru ca tu să afli cifrele de autonomie ale acestor mașini în condiții reale ● Angajarea celor ce primesc ajutor social va depinde uneori de revenirea la școală. Refuzul va duce la pierderea banilor.
Ce europeni au pensii speciale și de ce România este un caz aparte. Pensiile speciale n-au fost inventate în România. De fapt, la nivelul Uniunii Europene, o singură țară – Suedia – nu are deloc pensii speciale. Diferențele sunt mari de la o țară la alta, la fel și categoriile profesionale care pot primi un astfel de beneficiu. De ce este însă România altfel? Pentru că o serie de excepții și anomalii permit ceea ce analiștii numesc abuzuri ale acestui sistem de pensii speciale.
„Am sprijinit foarte multe proiecte în Sibiu, neconditionat! De felul meu sunt voluntar, mai ales dacă trebuie să construim ceva trainic. Eu consider Muzeul, pe lângă un obiectiv cultural și istoric, un punct de atracție turistică. Și am considerat că statuia va mări valoarea locului”, spune omul de afaceri.
Muzeul Bruckenthal este sub tutela staului român și atrage, în fiecare an, sute de mii de turiști. Dar, puțini dintre noi au clar în minte, cine a fost cu adevărat, baronul care a dat numele muzeului, scrie Aleph News.
Concediu carantină: La întoarcerea dintr-o țară cu risc, statul decontează doar cinci zile. CNAS: Restul sunt neplătite. În cazul persoanelor care pleacă în interes personal în țări în care este un risc epidemiologic, dacă la întoarcere este obligatorie carantina, statul suportă numai costul primelor cinci zile de concediu de carantină, potrivit unei modificări aplicabile din august 2021. În cazul coronavirusului, celelalte nouă zile de concediu rămân, pur și simplu, neplătite, așa cum ne-au spus autoritățile. Aceasta este o excepție de la regula de bază, care prevede că toate zilele de concediu de carantină sunt suportate din banii statului. „Prin excepție (…), indemnizația (…) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS – n. red.), în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen (…)”, prevede Ordonanța de urgență a Guvernului 74/2021, regula aplicându-se efectiv de la 1 august 2021, scrie Avocatnet.ro
Nu ești cal, n-ai paraziți? Nu-ți trebuie ivermectină. „Tratamentul-minune” al acestui sezon este un antiparazitar pentru care nu există dovezi serioase că ar funcționa împotriva coronavirusului. Primele știri despre posibilitatea ca ivermectina să fie un tratament împotriva COVID-19 au apărut destul de rapid după începerea pandemiei. Era o perioadă în care cercetătorii căutau medicamente deja aprobate pentru alte afecțiuni care să poată fi, cumva, reconvertite pentru a lupta împotriva noii boli. Iar ivermectina este, într-un fel, un asemenea medicament. Pe 3 aprilie 2020, scriam în Coronavirus Science Report despre un studiu australian care spunea că ivermectina inhibă replicarea virusului SARS-CoV-2 in vitro, adică în teste de laborator. Același studiu spunea însă că acest lucru s-a întâmplat și cu alți viruși, însă rezultatele n-au putut fi replicate când s-a trecut la testele pe animale. De ce se întâmplă asta? Nu e foarte clar, organismele sunt lucruri complexe și nu e neapărat obligatoriu ca o substanță să funcționeze la fel într-un mediu mai complex decât o eprubetă, scrie mindcraftstories.ro.
Italia vrea să revizuiască modul de calcul al facturilor la electricitate. Italia analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, au declarant, marţi, pentru Reuters, două surse din apropierea acestui dosar. Afirmaţiile vin după ce, luni, Ministrul italian pentru Tranziţia Ecologică, Roberto Cingolani, a transmis că preţurile cu amănuntul la electricitate ar urma să crească cu 40% în următorul trimestru, influenţate de preţurile internaţionale mai mari la gaze naturale şi scumpirea certificatelor de emisii, transmite Agerpres. Sursa citată menţionează că, o astfel de majorare de preţuri, dacă va fi confirmată de Autoritatea de reglementare care stabileşte preţurile la electricitate pe piaţa reglementată odată la trei luni, ar veni după o creştere de 9,9% în al doilea trimestru. Creşterea din perioada aprilie-iunie ar fi fost de aproximativ 20%, dacă autorităţile de la Roma nu ar fi injectat resurse în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a diminua aşa-numitele „costuri de sistem”, scrie Adevarul.
Se anunţă noi scumpiri pe piaţa imobiliară. Preţurile locuinţelor din România tind spre cele din UE. În ce situaţie s-ar putea micşora. Preţurile locuinţelor din România vor creşte către preţurile locuinţelor din ţările Uniunii Europene, a transmis, marţi, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Cristian Erbaşu. Acesta a menţionat că, preţurile locuintelor se vor micşora doar la apariţia unei crize economice dure. La finalul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Naţionale a Constructorului, reprezentantul FPSC a transmis: „În condiţii normale, în condiţiile în care nu vom avea o criză, dacă ne vom reveni din punct de vedere economic, este evident că preţurile apartamentelor vor tinde spre preţurile din Uniunea Europeană. Diferenţa dintre noi şi ei este de la simplu la dublu, cum şi în construcţii, ceea ce se construieşte în România, să zicem la nivel de apartamente, în momentul de faţă 600 de euro pe metru pătrat, în Polonia se construieşte cu 1.000-1.200 de euro. Nu mai vorbim în ţările din Vest, unde se construieşte cu peste 2.000-2.500 de euro. Aceleaşi apartamente se vând în România cu 1.000-1.200 (de euro pe metru pătrat construit, n.r.). Acolo (în Polonia, n.r.) se vând cu peste 2.000, iar în Vest se vând cu undeva la 5.000 de euro pe metru pătrat. Deci în direcţia asta ne ducem”, a afirmat Cristian Erbaşu, potrivit Adevarul.
Mircea Coșea: PNRR va creşte datoria publică a ţării. El a precizat că o influenţă importantă asupra acestei dinamici o are inflaţia în accelerare. „Este o evoluţie firească, dar trebuie să ne gândim la faptul că datorită inflaţiei, PIB-ul creşte. Aşa că, raportat la o sumă mai mare care este reprezentată de influenţa inflaţiei asupra PIB-ului, datoria poate să rămână sub 50%. După părerea mea, trendul este însă încă activ, adică datoria va continua să crească.
Teama mea este că datoria publică în raport cu PIB-ul va ajunge aproape de 60% dacă se va aproba PNRR-ul, pentru că noi acolo avem o parte importantă de împrumut care se va adăuga la acest procent. Dar datele, aşa cum apar, nu trebuie să ne înşele: nu este vorba despre o încetinire a ritmului de îndatorare”, a spus, ieri, Mircea Coşea, ziarului Bursa.
Invitații nu au voie cu telefoane și bani la nunta Simonei Halep. Iohannis, așteptat la eveniment. Miercuri, 15 septembrie, Simona Halep (locul 11 WTA) se va căsători cu Toni Iuruc (42 de ani), cu care s-a logodit la începutul lunii iunie. Invitații au primit câteva interdicții. Cununia civilă dintre fostul lider mondial și logodnicul ei, Toni Iuruc, este programată miercuri, de la ora 16:00, la Constanța. Petrecerea se va ține la clubul Fratelli din Mamaia, patronat de nașul de nuntă, Dani Caramihai.Simona, care peste două săptămâni va împlini 30 de ani, a trimis 300 de invitații, în principal pentru rude și prieteni, dar și pentru o serie de nume răsunătoare. Printre acestea se numără președintele Klaus Iohannis, și foștii jucători de tenis Ilie Năstase și Ion Țiriac. Sunt șanse mari ca șeful statului să participe la eveniment, scrie gsp.ro.
Simona Halep-Iuruc, așa cum se va numi sportiva după nuntă, a impus două reguli draconice la eveniment, conform sursei citate. În primul rând, le-a transmis invitaților că nu au voie să vină cu telefoane mobile sau alte dispozitive de înregistrat. Apoi, le-a interzis acestora să aducă cadouri sau daruri în bani, potrivit Newsweek.
Gazele naturale vor atinge cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani. În prezent, preţurile gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât anul trecut, scrie Ziarului Financiar, după o analiză Bloomberg. Există o certitudine – până când Covid-19 nu va mai fi o pandemie, aproape toată lumea va fi, ori vaccinată, ori va fi trecut prin boală, ori amândouă, scrie Bloomberg.
Până atunci, însă, va fi o iarnă scumpă. Iar cu timpul cicatricile lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendinţa corporaţiilor de a inversa mondializarea şi de a regionaliza lanţurile de producţie, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forţă de muncă şi preţuri mai mari. Şi poate şi un gram în plus de protecţionism, scrie RFI.
Alegeri în Germania: Când oamenii săraci nu mai ies la vot. În Hochfeld, cel mai sărac cartier al orașului Duisburg, populat în bună parte și de români, oamenii nu mai așteaptă nimic de la clasa politică.Doar 20% din locuitorii din Duisburg-Hochfeld au mers la vot la ultimele alegeri. La cantina săracilor sunt cozi uriașe, oamenii au grija zilei de azi și de mâine, nu a apropiatelor alegeri pentru Bundestag.
Mirze Edis nici nu mai știe câți kilometri a făcut la pas prin cartierul în care trăiește. Pentru candidatul Partidului Stângii din circumscripția electorală Duisburg la apropiatele alegeri parlamentare, activitate politică înseamnă comunicarea directă cu oamenii. Lejer îmbrăcat, Edis stă de vorbă pe stradă cu aproape oricine. Îi întreabă pe oameni cum le merge, ce îi nemulțumește. Comunică atât în germană, cât și în turcă, în funcție de interlocutor, scrie DW.
România vs căsătoriile LGBTQ: Povestea cuplului Coman – Hamilton. „Soluția trebuie să ne vină din afară”. Parlamentul European a cerut, marți, Comisiei Europene să sancționeze România pentru „eșecul său repetat” de a respecta drepturile familiei Coman-Hamilton. Bătălia cu statul român a lui Adrian Coman a făcut posibilă această decizie.
Mesajul Parlamentului European pentru România, reflectat prin votul de marți privind drepturile persoanelor LGBTIQ, este clar. România trebuie să respecte dreptul la viața de familie și căsătoriile între persoanele LGBTI.Parlamentul European a atras României atenția asupra deciziei Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privindu-i pe soții Coman, al căror drept la viața de familie a fost încălcat.
CJUE a decis, în 2018, recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Povestea procesului lui Adrian Coman și al soțului său, Clai Hamilton, cu statul român începuse din 2013, când cei doi au dat în judecată instituțiile românești pentru nerespectarea drepturilor cuplului la liberă mișcare, scrie Europa Libera.
Care au fost cele mai mari dezastre naturale sau umane din lume din ultimii 50 de ani, de la uraganul Katrina, la 11.09.2001, până la cutremurul din Noua Zeelandă. Ce efecte au avut asupra asigurătorilor. Milioane, sute de milioane, miliarde: aproape că nici nu știi să mai numeri. Iar factorul amețeală devine cu atât mai persistent cu cât e vorba de costuri: în cazul de față de costul dezastrelor cauzate de fenomene ale naturii sau de oameni. Nu-i vorbă, o parte din dezastrele naturale pot avea la bază cauze umane! Dacă în privința cutremurelor *contribuția* umană e destul de improbabilă, în privința uraganelor, cele mai costisitoare în istorie, aceasta este destul de semnificativă, spun specialiștii. În cele ce urmează voi detalia, cu ajutorul cifrelor furnizate de cei de la STATISTA, care au fost cele mai costisitoare dezastre naturale și umane. E vorba de un top 10 în care, printre uragane și cutremure, pe poziția a opta se intercalează și aproape neverosimilul 11 septembrie 2001 american, recent comemorat, scrie FinEco24News.
Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
De la doar 3,24% în luna iulie, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este TOTAL PE CONTRASENS față de țările UE și nu s-a majorat în nicio altă țară membră UE decât cu totul marginal în Cehia (de la 1,72% la 1,74%) și Ungaria (de la 2,83% și 2,84%). Polonia a reușit, chiar o reducere marginală (de la 1,61% la 1,60%).
De-asta insist să conduci cât mai mult și-n condiții cât mai variate mașina pe care o vrei. Da, citește cât mai multe opinii și confruntă-le. E foarte probabil ca un jurnalist experimentat să te ajute serios în procesul de achiziție. Dar ai mereu în vedere treaba asta: e posibil ca preferințele legate de materiale, de suspensii, de design, de culori, de texturi, de transmisie, de spațiu să difere, scrie Autocritica.ro
