Nesocotind decizia CCR, care a interzis parchetelor sa ancheteze modul in care se elaboreaza legile, DNA vrea sa o cerceteze pe Rovana Plumb pentru emiterea HG 858/2013. DNA a acordat calitatea de suspect vicepremierului Sevil Shhaideh pentru ca in 2013 a elaborat aceeasi hotarare de Guvern. Actiunea DNA este dovada ca acest parchet este un pericol pentru siguranta nationala.
In plin scandal in care Laura Kovesi a fost deferita Inspectiei Judiciare pentru imixtiune in activitatea altui procuror, putandu-se ajunge chiar la revocarea ei din functie si sanctionarea disciplinara, Directia Nationala Anticoruptie distruge din nou linistea romanilor si atenteaza iar la Guvernul Romaniei. La nici 24 de ore de cand s-a anuntat ca Inspectia Judiciara o va verifica pe Kovesi, DNA a emis un comunicat de presa in care anunta ca vicepremierul Sevil Shhaideh va fi cercetata de procurorii anticoruptie pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, infractiune ce ar fi fost comisa, in 2013, in perioada in care detinea calitatea de secretar de stat in cadrul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (M.D.R.A.P.).
Daca pe Sevil Shhaideh DNA procurorii DNA au chemat-o vineri dimineata, 22 septembrie 2017, la sediul din Bucuresti al Directiei Anticoruptie, unde reporterii si cameramanii erau pe pozitii pentru cadrele corespunzatoare, din comunicatul DNA nr. 906/VIII/3 aflam ca in acelasi dosar mai exista un membru al Guvernului PSD pentru care Laura Kovesi a sesizat deja Camera Deputatilor pentru inceperea urmaririi penale, reprezentant al Executivului care nici macar nu a fost audiat.
Este vorba despre deputata Rovana Plumb (foto) actual ministru delegat pentru fonduri europene in Guvernul Tudose, acuzata acum de DNA de savarsirea complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in exercitarea functiei ministeriale.
Faptele de care este acuzata Rovana Plumb ar fi fost savarsite, in 2013, cand aceasta detinea functia de ministru al Mediului si Schimbarilor Climatice si vizeaza, atentie, modul in care a fost emisa Hotararea de Guvern nr. 858/2013, existand „banuiala rezonabila” ca Rovana Plumb, in calitate de ministru, „cu intentie, a initiat si promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu incalcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative„.
Dincolo de faptul pretinsele infractiuni dateaza din 2013 si DNA s-a apucat de „decapat” abia in 2017, exista o hotarare a Curtii Constitutionale pronuntata in cazul OUG 13/2017 care interzice procurorilor sa analizeze oportunitatea emiterii unei OUG, cu atat mai mult cu cat in acest caz se imputa „incalcarea procedurilor de la nivelul Guvernului„.
Si mai aberant este ca in acest dosar, procurorii DNA s-au apucat sa verifice legalitatea unor acte ale Guvernului, atribut care revine exclusiv instantelor de contencios administriv ori instantelor de drept comun, atunci cand sunt investite cu o exceptie de nelegalitate, iar in niciun caz procurorii nu au competenta pentru anchetarea unor astfel de fapte.
Suntem totusi curiosi sa aflam de ce au fost trase la raspundere pentru emiterea HG 858/2013 doar Sevil Shhaideh si Rovana Plumb si nu toate persoanele care au semnat si contrasemnat pentru acest act, in conditiile in care lista ministrilor semnatari a fost compusa din:
-Victor Ponta (prim-ministru)
-Daniel Chitoiu (viceprim-ministru)
-Rovana plumb (ministrul Mediului si schimbarilor climatice)
-Lucia Ana Varga (ministrul delegat pentru ape, paduri si piscicultura)
-Liviu Voinea (ministrul delegat pentru buget)
Potrivit DNA, Rovana Plumb este acuzata ca „a ajutat la savarsirea faptei penale retinute in sarcina suspectei Sevil Shhaideh, respectiv a initiat si promovat H.G. 858/2013 in decurs de 17 ore, in perioada 5.11.2013 – 6.11.2013, cu incalcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative. Prin efectele acestei hotarari de guvern s-a urmarit crearea unei aparente de legalitate a trecerii Insulei Belina si a Bratului Pavel, prin proiectul de hotarare de guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate in repetate randuri de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei cu privire la forta juridica a actului normativ.” (www.luju.ro ).