Cifre alarmante: în Prahova se află aproape un sfert dintre imobilele cu bulină roşie din România

Cifre alarmante anunțate public de șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, Mihai Drăgan: circa 20 la sută dintre imobilele expertizate la nivel național și încadrate în clasa I de risc seismic se regăsesc pe raza județului Prahova, fiind, în mare măsură, clădiri de locuit construite înainte de anul 1940.
“La nivel național, sunt aproximativ 11.000 de locuințe care în urma expertizei au fost încadrate în clasa de risc seismic I. Iar 20 la sută dintre aceste clădiri se află în județul Prahova. În cazul unui seism major, aceste clădiri vor putea fi afectate și va fi nevoie de desfășurarea de intervenții în aceste locații”, a declarat șeful ISU Prahova, lt.col. Mihai Drăgan.
Îngrijorător este faptul că, deși sunt expertizate tehnic, multe dintre imobilele care au bulină roșie pe raza județului Prahova au rămas în același stadiu sau situația lor s-a agravat de la data efectuării expertizei, având în vedere că majoritatea blocurilor de apartamente încadrate în clasa I de risc seismic au trecut prin această procedură înainte de anul 2000.

Cifrele prezentate ieri de către șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova în timpul unei întâlniri cu primarii localităților prahovene nu fac decât să ridice multe semne de întrebare referitoare la capacitatea edililor de a manageria o situație complicată, cum ar fi aceea a producerii unui cutremur de mare magnitudine, care să afecteze cele aproximativ 2100 de imobile cu bulină din Prahova.
Potrivit datelor oficiale – Planul de analiză și acoperire a riscurilor al județului Prahova – toate localitățile prahovene sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII și IX grade pe scara MSK. Conform documentului menționat, municipiile Ploiești și Câmpina sunt expuse la intensitatea seismică VIII, la fel și orașele Băicoi, Boldești-Scăeni, Breaza, Comarnic, Plopeni și Slănic. Intensități mai reduse ale cutremurelor ar fi – conform aceleiași surse – în Sinaia, Bușteni, Azuga, iar cele mai ridicate ar fi în orașele Urlați și Mizil.

Cutremurul din seara de 4 martie 1977 a produs 39 de decese în Prahova

La cutremurul din anul 1977, majoritatea clădirilor din Prahova care au avut de suferit din cauza mișcărilor telurice au fost tocmai acelea care acum sunt încadrate la clasa I de risc seismic și, prin urmare, au bulină roșie.
Conform informațiilor din Planul de analiză și acoperire a riscurilor al județului Prahova, ediția a VII-a, în urma cutremurului din martie 1977 s-au înregistrat 39 de morți, 335 de răniți, 4846 de sinistrați. Au fost, de asemenea, înregistrate pagube materiale importante, fiind distruse 26 de clădiri de instituții, alte 228 de imobile în care își desfășurau activitatea diverse instituții fiind avariate.
Cele mai mari probleme au fost însă la persoane particulare, 416 locuințe fiind distruse în Prahova, iar alte 5648 – avariate.
Distrugerile cele mai mari au fost înregistrate în Ploiești, Câmpina, Plopeni, Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.
Potrivit sursei citate, datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor mari în zona Vrancea este de circa 100 de ani, cu trei vârfuri de seismicitate, în general, așa cum s-au petrecut în secolul trecut în anii 1940, 1977 și 1986.
Cel mai mare seism resimțit și în județul Prahova în ultimii ani a avut loc în seara zilei de 22 noiembrie 2014, având 5,7 grade pe scara Richter.

Reacția în situații de urgență, o necunoscută pentru unii edili

Unii dintre edilii prezenți la ședința desfășurată ieri la Palatul Administrativ din Ploiești au pus chiar și problema alarmării repetate periodice a populației, spunându-se – cum a fost cazul primarului comunei Măneciu, Vasile Cordoș – că oamenii ar cam deveni imuni la sunetul sirenelor și că nu ar mai reacționa așa cum ar trebui în anumite cazuri. Replica șefului ISU a fost clară: primarii sunt obligați să acționeze sirenele, să cunoască și să explice locuitorilor ce înseamnă fiecare dintre semnalele emise și să și acționeze în consecință. Se pare că nici nu au fost înțelese toate modalitățile de alarmare a populației, nici măcar că numărul unic de urgență 112 se poate apela chiar dacă nu există semnal la telefonul mobil. “Aș vrea să cumpăr eu un sistem pentru a da mesaje pe telefon locuitorilor, dar este foarte scump”, a spus același edil, fără însă a ține cont că la nivel guvernamental se va implementa sistemul de alarmare a populației – pe zone – în cazul apariției unor dezastre.
Pe de altă parte, având în vedere modificările legislative, fiecare localitate prahoveană va fi obligată să înființeze servicii de voluntari pentru situații de urgență, fiind de asemenea obligate să dețină – de la caz la caz – atât autospeciale de intervenție pentru stingerea incendiilor cu apă și spumă, dar și alte unelte necesare intervențiilor rapide și eficiente pentru salvarea de vieți omenești și de bunuri.
ISU Prahova va ajuta localitățile aflate la mai mult de 20 de kilometri de unitățile specializate și în care timpul de răspuns în caz de urgență este mai mare decât cel normal. Conform declarațiilor lt.col. Mihai Drăgan, după dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova cu autospeciale de intervenție noi, o parte a acelora care nu vor mai fi folosite vor fi împărțite localităților care au nevoie de ele.
Important este ca autoritățile locale să pregătească infrastructura necesară înființării serviciilor voluntare de intervenție în situații de urgență, pentru ca ISU să poată da undă verde intrării lor în activitate. (http://ziarulprahova.ro ).