Vad ca raportul Securitatii publicat de Revista 22, prin care se devoala o lista lunga de persoane care ar fi fost colaboratori sau informatori de-ai fostei Securitati comuniste, document scos de la CNSAS, a starnit controverse.
Indiferent daca iti convine de un om sau nu, calitatea de „colaborator” sau „informator” al Securitatii nu poate fi stabilita decat in instanta, in baza unei proceduri contradictorii respectandu-se dreptul la aparare, dupa cum a spus CCR.
Va aduc aminte ca initial era CNSAS cel care dadea verdicte cu privire la cei care au fost sau nu informatori ai Securitatii, insa legea respectiva a fost gasita ca fiind neconstitutionala, deoarece facea din CNSAS o autoritate jurisdictionala extraordinara, care nu-i dadea omului sansa sa se apere cum trebuie.
Pentru acest motiv legea a fost modificata si i s-a luat CNSAS-ului atributia jurisdictionala, acesta emitand un act administrativ care poate fi contestat in instanta prin respectarea tuturor drepturilor procesuale in vederea aflarii adevarului.
Spun „aflarea adevarului”, deoarece chiar CCR a spus ca nu pot fi toate actele emise de Securitate luate de bune, judecata trebuind a se face „minutios”.
De exemplu, termenul de „colaborator al Securităţii” era definit in OUG 24/2008, art. 2 lit. b) astfel:
„persoana care a furnizat informaţii, INDIFERENT SUB CE FORMA, precum note şi rapoarte scrise, RELATARI VERBALE CONSEMNATE DE LUCRATORII SECURITATII, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. […]”
Sintagma „relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii” a fost contestata la CCR pe motiv ca existau dosare unde singurele mijloace de proba cu privire la colaborarea persoanei erau astfel de rapoarte/consermnari facute de ofiterii de-ai Securitatii, fara alte mijloace de proba (angajamente semnate de mana proprie, etc).
Iata ce spune CCR in Decizia 672/2012, prin care a constatat neconstitutionalitatea acelei sintagme:
„Constatarea calităţii de colaborator al Securităţii trebuie să fie rezultatul unei analize MINUTIOASE din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi nu poate fi stabilită numai pe baza „relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”
[…]
Prin urmare, Curtea constată că pentru a da eficienţă dreptului la un proces echitabil, şi implicit dreptului la apărare, „relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” nu pot fi administrate şi apreciate, INDIVUDUAL, ca probe unice.
Cu alte cuvinte, asemenea documente nu pot avea forţă probantă luate izolat şi, ca atare, nu pot servi ca temei al admiterii acţiunii în constatare, decât dacă, pe calea unei atente şi complete analize, sunt coroborate cu datele sau informaţiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă.”
Or fi toti cei din lista respectiva colaboratori sau informati ai Securitatii? Idee nu am.
Toate acele persoane, insa, ar trebui verificate de catre CNSAS iar daca se constata ca au fost informatori sau colaboratori, sa spuna asta iar cei care se considera lezati sa apeleze in instanta sa se apere.
Nu e normal, insa, ca pe un document emis de Securitate care mentioneaza o lista nume, si fara alte mijloace de proba, sa spui ca toti in bloc din lisa respectiva ar fi fost colaboratori sau informatori.
Trebuie luat fiecare caz individual si vazut ce si cum. (Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de „Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei”).
Decizia 672/2012 integral aici:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/140350