Pazit de Soim si de Lup, Guvernul a abandonat Romania

Lupul este responsabil de „inovatia fiscala”, de excentricitati precum transferul contributiilor de la angajator la angajat, de monstruozitati precum Fondul Suveran de Investitii si Dezvoltare sau de mitocanii financiare, cum ar fi castrarea si apoi desfiintarea fondurilor de pensii private (celebrul pilon II).

Pe cat de brutal si agresiv este Lupul, pe atat de enigmatic, analitic sau scortos este Soimul. Acesta din urma este responsabil cu cosmetizarea realitatii si de lupta ideologica cu eternul guvernator. Daca Lupul bate cu pumnul in masa fondurilor de pensii, Soimul vegheaza la intrarea in tara a unor teorii savante ale stangii post-keynesiene, precum „Wage-led-growth”.

Daca Lupul ne bate cu lingourile de aur peste degete, Soimul ne bate la cap cu teoria chibritului, cum ca marind salariile pesedistilor din administratie si reducand profiturile capitalistilor, va incepe sa izvorasca lapte si miere din Curbura Carpatilor. Ba chiar ne cearta Soimul cum ca daca nu facem investitii nu ne vom mai dezvolta. Pai, draga Soimule, daca tu iei banii statului de la investitii si-i muti la salarii, iar firmelor le suprimi profiturile, cine vrei sa investeasca? Casierele de la supermarket platite cu salariul minim pe economie sau pensionarii? Ar putea s-o faca pensionarii, dar ei prefera sa plateasca abonamentele la RTV…

In vremea asta, netinand cont de graficele aranjate savant de Soim sau de urletele Lupului, Romania reala, micro-economica sau macro-economica, se stramba din ce in ce mai tare sub povara indiferentei sau incompetentei. Romania reala nu citeste deloc expunerile Soimului si nu a aflat ca avem deficite bugetare sub 3% sau ponderea datoriei guvernamentale in PIB de sub 35%, nu a aflat nici ca deficitul de cont curent este de doar (?!) 3,4%, nu a aflat nici macar ca „remunerarea salariatilor va ajunge la 37,1% din PIB in 2018 si se estimeaza sa ajunga la 40% din PIB in 2021” (sursa aici).

Romania reala, de exemplu, este singura tara din regiunea noastra care are deficit de cont curent anul trecut, fix 6,4 miliarde de Euro; toti vecinii nostri (nu numai clasicele Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia, ba chiar si Bulgaria) au excedente de cont curent. Romania reala a ajuns cu deficitul comertului de bunuri la 13 miliarde de Euro, adica vreo 7% din PIB. Romania reala a avut in aprilie cea mai mare rata anuala a inflatiei din UE, inregistrand o crestere de 4,3% a Indicelui Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistica al Uniunii Europene. (sursa aici).

Economia Romaniei reale a inceput deja sa se sufoce de atata „Wage-led-growth”, astfel incat in primul trimestru al anului 2018 a stagnat la acelasi nivel precum in trimestrul anterior.

Sa fie vorba oare de doua Romanii, din doua universuri paralele? Nicidecum, raspunsul este mult mai simplu. In loc sa se ocupe cu economia „la firul ierbii”, in loc sa administreze tara cu onestitate, daca nu cu pricepere, guvernantii ignora problemele de fond si se ocupa doar cu recolta de voturi. Daca i-ar interesa economia reala, poate ar observa sub-performanta cronica la care lipsa de investitii inteligente sau jaful institutionalizat au adus tara.

Poate ar vedea, de exemplu, ca inflatia a ucis orice boare de prosperitate. Nu va amagiti, soimilor si lupilor, poporul caruia voi credeti ca i-ati marit salariile o duce de fapt mai prost: toti banii in plus primiti la salariu se duc pe scumpirile de la gaze (vreo 18% numai de la 1 aprilie), de la electricitate (10% la inceputul anului) si de la alimente. Oare Soimul crede ca poporul va judeca mersul guvernarii dupa graficele englezite ale sale sau va privi lung cum covrigul pe care dadea 1 leu pana de curand il costa acum 1,5 lei? Oare n-ar fi mai potrivit sa-l puna pe Lup sa urle la prea-cinstitul Chirita de la ANRE si sa-l intrebe cum au ajuns gazele pe care OMV nu plateste mai nimic statului sa se scumpeasca taman la intrarea in casele romanilor, asa peste noapte? Sau poate strategia Soimului era, de fapt „Wage-led-price-growth” nu doar, asa simplu: „Wage-led-growth”, cum din greseala a scris dansul?

Poate ar vedea, de exemplu, ca desi am ajuns primii exportatori de cereale din Europa, Romania a pierdut o treime din septelul de bovine si porcine si o sesime din efectivul de pasari in perioada 2006-2017. Adica desi recoltam mai mult ca niciodata, exportam ieftin cea mai mare parte a recoltei, in loc sa crestem animale. Si apoi importam carne si mezeluri, de-am ajuns sa avem deficit de 1 miliard de Euro din comertul cu produse alimentare.

Poate ar vedea, de exemplu, ca, desi ne-am dublat rezervele de gaze in ultimii 10 ani (prin descoperirile din Marea Neagra), vom exporta tot acest gaz la unii care mai au inca petrochimie si care nu si-au taiat-o cu zel austriac.

Poate ar mai vedea, din anticamera in care Comisia Europeana l-a „plasat in carantina” pe vice-premierul Viorel Stefan, cum Mittal, „europeanul” din Rajgarh (Rajasthan), pune la cale o catastrofa economica la Galati, Hunedoara, Iasi si Roman. Poate si-ar aduce aminte cum, in anul 2006, Mittal a oferit guvernului Romaniei, si acesta a acceptat cu recunostinta, un plan de investitii – pe care l-a mai repropus o data in 2010, care sa aduca productia combinatului de la Galati la 5 milioane de tone pana in 2015. Promisiuni, adica. Guvernul Romaniei i-a oferit, in schimb, lui Mittal un ajutor de stat consistent, inclusiv preturi mai mici la energie electrica si gaze, care sa inceapa de a doua zi. Si Mittal a acceptat oferta romaneasca.

Astazi, dupa atatia ani, vedem rezultatul: romanii i-au platit din buzunarele lor 3 miliarde de dolari lui Mittal, iar productia de la Galati a ajuns la 2 milioane de tone in 2017! Toate investitiile pe care indianul se lauda ca le-a facut in combinatul de la Galati se afla in unitati care acum sunt taiate sau demolate. Un caz aparte aici are fluxul III (otelaria nr.3), care a fost demolata inca din 2009, desi nu are autorizatie de demolare nici pana astazi! Mai mult, Mittal a beneficiat de celebrele certificate verzi inclusiv pentru aceasta otelarie, din 2009 pana in 2017. De altfel, indianul cel iscusit nu a reusit sa obtina nici pana astazi certificatul de investitor, care sa ii ateste finalizarea contractului de privatizare prin realizarea investitiilor asumate.

Intre timp, Guvernul Romaniei admira complice siretlicurile europene cu care Mittal umileste o intreaga industrie. Atat conducatorii Romaniei, cat si comisarul european Margrethe Vestager, o daneza „social-liberala” (un fel de struto-camila), stiu bine ca Mittal a vandut deja combinatul galatean unui investitor pe care el l-a ales, iar poporului i se vinde un circ ieftin cu un consultant pentru vanzare cu nume pompos (Merrill Lynch- Bank of America) si cu o lista de posibili investitori interesati.

De fapt, lista nu e lunga, ci e scurta, este in chirilica si arata astfel: „Рина́т Леони́дович Aхме́тов- Метінвест”; asa, de ochii lumii, la aceste misterioase chirilice se va adauga si un nume italian, pus acolo doar „sa dea din coada”. Pentru nelinistea cumparatorilor europeni de otel, trebuie sa spunem clar ca Mittal si-a ales pentru Galati un investitor din acelasi cartel cu el. Fostii colegi de lagar socialist, cehii, intre timp, au avut voie sa isi gaseasca singuri cumparatorul pentru combinatul de la Ostrava; cumparatorul respectiv ar fi ravnit si el la Galati, dar Mittal si daneza Vestager au considerat ca le strica planurile inclinate spre estul post-sovietic.

Evident ca iubitorii de prada vie, Lupul si Soimul, nu se vor incurca de zdrentele unei economii care nu ii asculta pe ei si isi vor continua neobositi defilarea prin tufisurile dambovitene.

Totusi, sa nu uitam sa adaugam privilegiului de a avea un asemenea bestiar de pradatori la Guvern si coincidenta de a avea o adevarata „padure adormita” in tabara Opozitiei; aici rasuna, intr-o limba numai de el vorbita, doar balada olteneasca a Guvernatorului, care crede sincer ca toate salariile din Romania, cu exceptia celor cuvenite administratorilor Bancii Nationale, trebuie inghetate pentru cel putin cincizeci de ani…

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.