Tariceanu sustine ca abuzul in serviciu e o mostenire comunista. Cum se pedepseste infractiunea in Occident

Declaratia

„Eu as fi de parere cu totul altceva si anume sa ne raportam la legislatia europeana care constituie un model fara indoiala si pentru Romania, sa ne uitam ca sunt tari in care nu exista aceasta prevedere de abuz in serviciu.

Sa tinem cont de faptul ca aceasta prevedere este o mostenire din perioada comunista si stalinista si sa facem un Cod Penal care sa fie modern, comparabil cu prevederile care se regasesc la nivel european”, a sustinut Tariceanu.

Declaratia are loc in contextul in care Comisia speciala privind Legile Justitiei, condusa Florin Iordache (PSD), discuta mai multe propuneri privind modificarea Codului Penal, printre infractiunile vizate fiind si cea de abuz in serviciu.

Ce este abuzul in serviciu

Practic este vorba de una dintre infractiunile de serviciu, pe care Codul Penal a definit-o astfel: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

Cand, ca urmare a faptei, se obtine un folos pentru functionarul public sau o alta persoana, ea este asimilta infarctiunilor de coruptie si pedepsita de Legea 78/2000 anticoruptie. In acest caz, urmarirea penala o face DNA, iar pedeapsa se mareste cu o treime.

CCR a dezincriminat-o partial

In 2016, CCR a decis ca formularea „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul definitiei abuzului in serviciu se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”.

Incriminarea se face doar daca functionarul public incalca legislatia primara -adica legi sau ordonante de urgenta, si nu legislatia secundara – hotarari de guvern, hotarari de consilii locale sau diverse regulamente, conduri si ordine interioare etc.

Zeci de demnitari, fosti ministri, primari, presedinti de consilii judetene, directori ai unor companii de stat sunt judecati in acest moment pentru aceasta infractiune.

Cele mai cunsocute cazuri sunt Dosarele Microsoft si cele privind cauzele ANRP, dar si mai multe procese privind achizitiile la mai multe companii de stat, cum ar fi Loteria Nationala, CFR, Posta Romana, Electrica etc.

Romania, parte din Conventia de la Merida

Referitor la sintagma „folos necuvenit”, textul actual al infractiunii de abuz in serviciu in forma agravata, prevazut de Legea 78/2000 anticoruptie, reprezinta o materializare a prevederilor Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York, la 31 octombrie 2003, semnata de Romania la Merida si ratificata prin Legea nr. 365/2004.

Astfel, in art. 19 din acest instrument international, intitulat „Abuzul de functii„, se arata ca: „fiecare stat parte are in vedere sa adopte masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care actele au fost savarsite cu intentie, faptei unui agent public de a abuza de functiile sau de postul sau, adica de a indeplini, de a se abtine sa indeplineasca, in exercitiul functiilor sale, un act cu incalcarea legii, cu scopul de a obtine un folos necuvenit pentru sine sau pentru alta persoana sau entitate„.

Raportul de evaluare a Romaniei in ceea ce priveste implementarea Conventiei Natiunilor Unite Impotriva Coruptiei, document intocmit la data de 26-27 noiembrie 2013, retine, cu referire la implementarea dispozitiilor art.19 din Conventie ca: „Abuzul in serviciu impotriva unui interes public sau privat, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru o alta persoana un folos necuvenit, este sanctionat daca asemenea fapte cauzeaza consecinte grave sau daca functionarul a obtinut un folos necuvenit, sunt considerate circumstante agravante„.

Raportul CSM

In 2016, in contextul in care mai multe VIP-uri acuzate de abuz in serviciu au contestat la Curtea Constitutionala constitutionalitatea infractiunii, specialistii de la Consiliul Superior al Magistraturii au realizat un raport, privind modul in care aceasta infractiune este pedepsita in alte tari.

Potrivit acestui raport, studiat de Ziare.com, aceasta infractiune este incriminata in mai multe tari europene.

Codul Penal francez face referiri la abuzurile comise de persoanele care exercita o functie publica. Astfel de trimiteri apar in partea intitulata „Crime si delicte contra natiunii, statului si ordinii publice”, titlul „Atingeri aduse autoritati statului”, capitolul „Atingeri aduse administratiei publice comise de persoane ce exercita o functie publica”.

In cadrul acestui capitol, exista o sectiune care prevede „Abuzurile de autoritate intreptate contra particularilor.” Analiza CSM a explicat, pe mai multe pagini, ce risca functionarii din Franta care incalca legea si cum este aceasta infractiune reglementata.

Cazurile din Spania si Belgia

Infractiunea exista si in Codul Penal din Spania, iar cel gasit vinovat risca o condamnare cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. In plus, condamnatul este obligat sa plateasca o amenda egala cu dublul beneficiului intentionat sau obtinut de functionarul respectiv si nu mai poate ocupa o functie publica pentru o perioada intre 4 si 9 ani.

Intr-un alt stat european, Belgia, cel gasit vinovat pentru abuz in serviciu risca o pedeapsa intre 6 luni si 5 ani de inchisoare si amenda intre 100 de euro si 75.000 de euro. Legislatia belgiana a prevazut si o forma agravanta a infractiunii, denumita abuz de autoritate.