De ce ni-i dau? De ce nu-i luam? Cum vin comenzile politice, dezastrul din MFE si care sunt solutiile Interviu

Romania ar fi putut sa se dezvolte foarte frumos dupa intrarea in Uniunea Europeana daca ar fi facut ceea ce s-a angajat sa faca, adica ar fi beneficiat de miliardele de euro puse la dispozitie pentru a recupera decalajele economice. Noi ne plangem de saracie si tot noi respingem ajutorul consistent acordat de partenerii europeni. De ce? Cine e de vina?

Actualii si fostii guvernanti isi lanseaza reciproc acuzatii, insa argumentele lor sunt de multe ori sunt necredibile sau deseori pur tehnice si greu de digerat de cetateanul obisnuit. Iar contextul este unul complicat. Urmeaza sa se ia decizii cruciale privind bugetul european pentru anii viitori, precum si o noua runda de alegeri europarlamentare, la anul, cand subiectul va fi cu siguranta folosit in interes electoral, mai mult sau mai putin populist.

Cine este, de fapt, de vina ca romanii nu beneficiaza de miliardele la care au dreptul in calitate de cetateni europeni? Ce am fi putut face si nu am facut? Care au fost interesele de culise, unde se blocheaza mecanismul si care ar fi solutiile?

„La nivel de top management sunt oameni incompetenti, aserviti politic, cu o ascensiune total nemeritata si care i-au inlaturat pe profesionistii care aveau un cuvant de spus”, explica intr-un interviu acordat Ziare.com Octavian Serban, doctor in economie si dezvoltare regionala, presedinte al KM Institute Romania – KNOMACONS, organizatie care isi propune sa sprijine accesarea facila a fondurilor europene.

Va invit sa pornim discutia noastra cu gandul la cetateanul obisnuit, care ar fi putut sa o duca mult mai bine la zece ani de la intrarea in UE daca s-ar fi intamplat ceea ce trebuia sa se intample. Spuneti-ne intr-o singura propozitie, pe intelesul tuturor: De ce ne pune la dispozitie Uniunea Europeana acesti bani?

Ca sa ne apropiem ritmul de dezvoltare la nivelul mediei UE. Se numeste obiectiv de convergenta in cadrul politicilor de coeziune la nivelul UE. Politica de coeziune asta face: ei incearca sa ne aduca la nivelul lor.

De ce? Va raspund printr-un exemplu: o masina oricat de performanta ar fi, chiar si de Formula 1, daca are trei roti umflate si una dezumflata, nu poate sa mearga, dar daca sunt aduse la acelasi nivel toate, evident ca masina poate scoate performanta maxima. Acesta este scopul: Totul sa fie la acelasi nivel pentru ca efectul de sinergie sa fie mai puternic.

Cum a fost conceput mecanismul de absorbtie a banilor europeni? „Noi va punem la dispozitie acesti bani, iar voi trebuie sa faceti…” ce?

Proiecte. S-au stabilit prioritatile din tara, s-a cazut de acord, s-a negociat acordul de parteneriat si s-a zis: Mergeti pe directiile acestea si va finantam cu acesti bani. Pentru educatie va dam atat, pentru locuri de munca atat si tot asa, la fiecare existand obiective, indicatori etc.

Deci a existat un acord. Statul roman a fost de acord sa primeasca acesti bani si s-a angajat sa ii foloseasca intr-un anumit fel.

Absolut! Si s-a creat un cadru formal. Asta si inseamna acordul de parteneriat: un contract semnat intre Comisia Europeana si Romania, prin care noi ne angajam sa folosim banii la ceea ce ne-am propus si la ceea ce le-am promis si lor.

Despre ce sume vorbim? Cat a avut Romania la dispozitie in toti acesti ani de dupa aderare?

In perioada 2007-2013 noi am beneficiat de o alocare de vreo 30 de miliarde de euro, iar in actualul cadru financiar multianual, 2014-2020, alocarea pentru Romania este de peste 40 de miliarde de euro.

E de mentionat faptul ca si in perioada anterioara a mers la fel de greu absorbtia. In schimb, in 2016 s-au facut eforturi supraomenesti si a existat un cadru propice, asa ca rata de absorbtie, care a fost preluata in noiembrie 2015 la 58%, a ajuns la 90% in decembrie 2016. Deci s-a putut face o imbunatatire pe ultima suta de metri. Sa speram ca se va repeta si in aceasta perioada.

Vreti sa spuneti ca Guvernul Ciolos nu a fost Guvernul „0”, asa cum spune actuala Putere?

E o scorneala, e marketing electoral de genul „Las Fierbinti”, asa cum se spune si despre Soros sau despre multinationale ca ne fura tara etc.

Revenind la intrebarile de fond de la care am pornit: De ce nu ne bucuram noi de banii europeni asa cum ar trebui? Ce ar trebui sa facem si nu facem?

Pur si simplu trebuie sa treci la treaba si sa pregatesti proiecte. De exemplu, la transporturi este nevoie de proiecte, dar daca nu exista o gandire coerenta despre prioritati si nu esti in stare sa pregatesti proiectele (desi exista un masterplan aprobat in 2016!), nu ai cum sa atragi fonduri doar pe vorbe sau pe bune intentii.

Dati-ne si alte exemple ca sa se inteleaga si mai bine la ce am putea folosi acesti bani.

Asa cum s-a stabilit in acordul de parteneriat aprobat de Comisia Europeana, banii pot fi folositi pentru 11 obiective tematice: cercetare, IT, IMM, locuri de munca, reducerea poluarii, prevenirea schimbarilor climatice, protejarea mediului, infrastructura de transport, combaterea saraciei, educatie, administratie publica.

Iar Romania are nevoie de acesti bani pentru ca exista o gramada de nevoi in teritoriu, asta este clar!

Problema care se pune este asigurarea unui management performant al mecanismului de atragere a fondurilor europene. Ceea ce se intampla acum la Ministerul Fondurilor Europene depaseste orice limita a imaginatiei.

Care ar fi rata de absorbtie maxima la care am putea ajunge?

V-am spus, in 2016 s-a ajuns la 90%, o cifra neverosimila pentru modul in care mergeau anterior treburile. Dar a existat acel an 2016, in care s-a putut face cu totul altceva, adica s-a trecut la treaba. Daca se face acelasi lucru si acum, daca se lasa politica deoparte si sunt implicati tehnicienii care stiu ce au de facut, profesionistii, se poate ajunge la 100%!

Nu se pune problema ca nu se poate, important este sa se inlature incompetenta, amestecul politicului, comenzile si tot asa.

Ati spus mai devreme ca la MFE se intampla lucruri care „depasesc orice limita a imaginatiei”. La ce va referiti?

Sa va dau ca exemplu programul competitivitate, care e foarte important pentru ca finanteaza doua axe prioritare – cercetare si IT&C, derulate prin Ministerul Cercetarii si Ministerul Comunicatiilor.

Programul a demarat foarte bine si mergea foarte bine la sfarsitul anului 2016, era pe primul loc, dar sa vedeti ce inseamna amestecul arbitrar.

Din motive politice, a fost schimbat directorul general de la competitivitate pentru ca nu dadea drumul la comenzile politice dictate de diversi lideri.

Ce se intampla acum? Au pus o marioneta, un „buton” pe care apesi si executa la fix, iar Autoritatea de Management este defectuos condusa. Nu are capacitatea sa iasa cu niste ghiduri performante si preia ghidurile elaborate de mecanismele intermediare, la presiunea celor doua ministere si a beneficiarilor acestora.

Fenomenul se numeste „absorbtia pe repede inainte„, acesta fiind sloganul actualei guvernari. De ce spun asta? Pentru ca rata de absorbtie este o consecinta, nu un obiectiv! Obiectivul unei guvernari este un mecanism performant, bine reglat, nu rata de absorbtie. Ea este rezultatul bunei implementari a mecanismului!

Si asta nu se intelege, desi eu o spun de ani de zile: Rata de absorbtie nu este un obiectiv in sine, ci o consecinta a unui proces performant de folosire a banilor europeni!

In acest sens, atentia Guvernului trebuie sa cada pe asigurarea performantei sistemului si nu pe pocnirea din bici pentru a scoate din joben cifre umflate.

Ce vreti sa spuneti prin „se da drumul la comenzi”? Cine da comenzile? Care sunt interesele?

Este vorba despre o conducere total incompetenta, ignorarea tuturor avertismentelor venite de la Comisia Europeana, eliminarea sau reducerea la tacere a angajatilor care semnaleaza problemele grave din sistem, promovarea YESmanilor, imixtiunea fara precedent a politicului in problemele tehnice.

Va dau exemplu cu persoane si fapte reale: A fost o disputa extraordinara pe finantarea marilor infrastructuri de cercetare. Proiectele astea sunt finantate cu 20 de milioane de euro fiecare. Se pot face foarte multe cu banii astia. Noi ne vaitam ca nu avem bani de cercetare, UE prin CE ne da aceasta posibilitate, trimit ghidul la noi, la Autoritatea de Management, si acolo se scoate etapa de evaluare. Nu se mai face evaluarea proiectelor, ci ni se da o lista: „Astea sunt proiectele pe care le finantam”. Asta e un fel de comanda!

Facem un grup de lucru cu ei si le explicam: Nu se poate acorda o finantare fara a trece prin etapa de evaluare a proiectelor. Si vine personal fostul ministru al Cercetarii Puiu Georgescu, actual secretar de stat, si zice: „Este comanda politica„. O zice clar, cu subiect si predicat, intr-un grup de lucru, de fata cu toti. Am ramas toti masca.

Cand s-a intamplat asta?

S-a intamplat la jumatatea lunii aprilie, exact inainte de Comitetul Executiv al PSD. Puiu Georgescu a venit la grupul de lucru si a zis: „E comanda politica, dati-le drumul!” Eu am spus ca ma opun, nu putem sa le dam drumul pentru ca nu respecta cadrul legal.

Le-am dat formula prin care se putea face si a zis: „O sa vedeti ca la CEx doamna ministru o sa fie trasa la raspundere pentru ca nu da drumul la proiectele astea”.

Cum s-a incheiat episodul?

Eu mi-am pus pielea la saramura. Nu s-a dat drumul la proiecte, dar am si suportat consecintele venite de la ministrul Rovana Plumb. Va spun asta asa, ca idee…Nu vreau sa intru in detalii.

La ce se refereau concret proiectele respective?

Marile institute de cercetare de la noi sunt falimentare, iar o infuzie de 20 de milioane de euro la fiecare ar fi mana cereasca. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa le finantam fara sa munceasca, fara sa depuna proiecte, fara sa intre intr-o competitie.

Ei la Ministerul Cercetarii au facut o lista, nu stiu pe ce criterii, netransparente, si a venit ministrul cu ele: „Astea sunt proiectele pe care le finantati!” Ce vorbesti?! Normal ca nu e asa.

Acesta este modul de actiune. Practic, se pune presiune pe specialisti: „Daca nu dati drumul, aveti de suportat consecintele”. Cine isi permite sa spuna nu? Dintr-o autoritate de management foarte putini oameni isi permit sa se opuna sau sa aduca argumente.

Sa trecem mai departe, la un domeniu de care ne lovim cu totii. De ce nu vrem sa primim bani pentru autostrazi?

La autostrazi trebuie facute proiectele, e simplu. Daca nu ai studiu de fezabilitate, proiect tehnic, impact de mediu si toate celelalte, nu poti sa depui cereri de finantare pentru bani europeni.

In schimb poti alege sa faci si sa refaci drumuri, sa le tot carpesti, cu bani romanesti, care ni se scurg printre degete…

Pai, da. E o mare diferenta! Intr-adevar, se prefera bugetul de stat pentru ca acolo banii sunt directionati pe alte criterii.

Dar daca intri pe un proiect finantat din fonduri europene trebuie sa respecti la litera toate regulamentele europene, toata legislatia in vigoare si tot asa.

Mai mult, ai tot felul de controale, o gramada de verificari, de monitorizari etc.

Iar daca nu respecti conditiile?

Se iau banii inapoi. S-a intamplat asta!

Inclusiv acum exista un mare pericol de dezangajare. In 2018, noi trebuie sa prezentam un raport intermediar pentru perioada 2014-2020. Iar daca noi nu respectam punctele asumate pana acum, in anul 2018 sunt prevazute dezangajari si, conform unei estimari, cam 2 miliarde de euro ni se vor lua, adica nu ni se mai dau pentru ca nu reusim sa depunem proiecte.

S-a tot vorbit despre cauze, au fost invocate, rand pe rand, coruptia, teroarea procurorilor, incompententa, interesele companiilor private etc. In opinia dvs, care sunt cauzele principale pentru care Romania nu beneficiaza de banii europeni?

Tehnic vorbind, adica mai putin emotional, principala cauza este slaba performanta a gestionarii mecanismului de absorbtie. Aici problema e la nivelul Ministerului Fondurilor Europene. La nivel de top management sunt oameni incompetenti, aserviti politic, cu o ascensiune total nemeritata si care au inlaturat oamenii de valoare doar pentru a-si savura in liniste salariile de sute de milioane de lei.

O alta cauza poate fi (si este, intr-adevar!) lipsa unui sistem informatic performant, acel celebru SMIS, care sa fie capabil sa gestioneze informatia sub forma structurata, interconectata la o retea, din care sa faca parte toate autoritatile competente, beneficiarii, institutiile implicate, astfel incat informatia sa fie obtinuta INSTANT. La fel si raportarile. Iar influenta nefasta a unui functionar sau a altuia sa fie eliminata.

E foarte important ca aceasta aplicatie informatica sa functioneze. De exemplu, daca ar functiona cum trebuie, ar putea elimina definitiv interactiunile directe intre ofiterii financiari si beneficiari. Asta este o mare vulnerabilitate a sistemului.

Sa ne oprim putin din enumerare pentru o explicatie. Suntem o tara de IT-isti, ne falim cu ei. De ce nu avem SMIS?

Aici e marea bomba. Ministerul si-a asumat prin anul 2014-2015 ca dezvolta el acest SMIS, „in house”, neavand capacitatea sa faca asta, neavand oameni, neavand expertiza, neavand absolut nimic.

Cine era ministru atunci?

Eugen Teodorovici, urmat de Marius Nica. Ei si-au asumat ca fac SMIS.

Noi avem in tara marii jucatori pe piata IT – Oracle, Microsoft, Cisco etc. Toti sunt la noi. Iar Romania are un renume, s-au creat hub-uri de IT in tara. Este aberant sa nu externalizezi un astfel de sistem, sa-l scoti la licitatie publica in conditii total transparente si sa se intre in competitie ca sa se creeze o aplicatie perfomanta, ci sa te cramponezi tu sa il dezvolti intern.

Dar nu numai asta! Toata cheia sistemului a fost la un singur om.

La cine? Vorbim cumva despre deja celebrul Sebastian Ghita?

Toata cheia era la un om din minister. Aplicatia a fost dezvoltata in parteneriat cu STS si aici lucrurile se nuanteaza. Problema este ca mecanismul s-a strangulat, a ajuns la un singur om. Iar omul ala, in afara de faptul ca nu avea capacitatea, nici nu putea sa acopere si la un moment dat cred ca nici nu voia sa acopere toate necesitatile sistemului, dovada ca a si plecat din sistem, iar sistemul a ramas de izbeliste.

Cine este el? Despre cine vorbiti?

Un functionar public oarecare. Celebrul Jan. Pare hilar, dar chiar asa il cheama. Am inteles ca a plecat din sistem si s-a inchis circuitul.

Problema este ca in sistemul asta ideea fundamentala e sa bagi informatie structurata, informatie luata din baze de date si introdusa ca atare in sistem. Daca bagi documente de tip word sau PDF, ele sunt greu de controlat.

Ei bine, ministerul se cramponeaza sa faca el totul, dar e o sarcina mult prea mare pentru el.

Apoi, MFE tine 1.400 de oameni acolo, iar daca s-ar face un sistem informatic probabil ca jumatate ar trebui sa plece. Ca sa va faceti o idee, salariul mediu in minister e undeva intre 1.500 -3.000 de euro.

Pai, si atunci cum sa introduci SMIS?

Exact! Asta ar insemna voturi, influenta etc. Inseamna multe daca tii oamenii astia acolo.

Ai mai putea sa externalizezi din sarcina ministerului catre institutii competente sa rezolve anumite sectoare din acest mecanism (de exemplu Academia Romana, ASE, Camera Auditorilor, CECCAR, alte institutii specializate) . Dar nu se vrea.

Chiar si in aceste conditii, de ce unii alesi locali pot sa se descurce si sa aduca in comunitate banii europeni, iar altii nu? Presedintele Senatului invoca drept cauza „teroarea indusa de procurori” in randurile alesilor.

Stiti cum e, omul sfinteste locul. Daca exista un primar cu viziune, care a intrat in politica dupa ce a avut o cariera profesionala performanta si care nu face din politica o meserie sau o sursa de imbogatire personala, atunci si abordarea respectivului ales local va fi pe masura.

Din experienta mea la Ministerul Economiei cand am incercat sa promovez programe internationale guvernamentale cu Japonia si Statele Unite, responsabilii romani de atunci m-au intrebat la modul cel mai trivial: „Si noua ce ne iese?„.

Multi dintre ei gandesc „de ce sa ma leg la cap daca nu ma doare” si evita implicarea in proiecte finantate din fonduri europene pentru a nu avea batai de cap cu rigurozitatea unor astfel de mecanisme. Acestia prefera sa foloseasca parghiile politice pentru a obtine alocari de la Bugetul de Stat pe care sa le foloseasca discretionar si pentru care sa nu fie obligati sa aduca atatea justificari.

Eu cred ca daca esti de buna credinta si intri in administratie cu scopul de a face ceva pentru comunitate nu are de ce sa-ti fie teama de procuratura sau justitie.

Sa tragem linie si sa revenim la cauze si solutii: Ce ar trebui facut ca sa ne bucuram de banii europeni?

Trebuie profesionalizat totul. Dar fiind butoiul cu miere acolo, toate pipitele de pe la toate primariile sau toti baietasii destepti aciuati pe la tot felul de institutii publice se transfera la Ministerul Fondurilor Europene. N-au studii, n-au nimic, unii sunt speologi, altii teologi, unii profesori de sport. Nu exista criterii: sa fie economist, sa fie jurist. Nu, doar sa aiba studii superioare. Nu se cer cine stie ce diplome de master, nu. Nu conteaza de unde vine si cum vine. Iar asta e o mare vulnerabilitate. Avem o gramada de specialisti in tara care nu muncesc nici pe jumatate din banii astia, pe la tot felul de firme private. In schimb, in minister ajung tot felul de pseudo-profesionisti.

E nevoie de profesionalizarea functionarilor care gestioneaza fondurile. Iar selectarea lor sa se faca pe baza de competente, experienta, performante si nu pe criterii politice, afinitati de grup sau apropiere de persoane influente.

Trebuie eliminate vulnerabilitatile din sistem. Oamenii vin si pleaca, conducerile se schimba, dar daca nu se creeaza un cadru legal transparent simplificat, atunci sistemul se blocheaza. Totul trebuie sa se desfasoare la lumina zilei, in conformitate cu legislatia nationala si regulamentele europene.

Mai e nevoie si de o buna conlucrare cu autoritatile de la Bruxelles, cu cei de la Comisia Europeana, astfel incat ei sa inteleaga mai bine contextul absorbtiei fondurilor in Romania, iar noi sa beneficiem mai bine de expertiza lor si de bunele practici la nivelul UE.

Nu trebuie sa inventam noi roata si sa cream sisteme noi, trebuie doar sa fim atenti la ceea ce se intampla in alte state membre, sa luam ceea ce e mai bun, sa adaptam la conditiile concrete si sa eliminam punctele slabe.

Romania are nevoie de banii europeni, cetatenii romani au dreptul de a trai mai bine, de a-si dori locuri de munca mai bine platite, educatie mai buna, servicii de sanatate aliniate la standardele internationale, sosele mai bune etc.

Toate aceste lucruri sunt realizabile daca guvernul intelege ca folosirea fondurilor europene este o parghie de dezvoltare a tarii si nu un mecanism politic de atragere a voturilor prin finantari discretionare pentru proiecte nefundamentate si rupte de necesitatile reale ale populatiei.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.