Dispare ”plicul” pentru doctor? In viitorul apropiat ne-am putea alege spitalul in functie de cum combate coruptia

Insa mentalitatile nu se schimba peste noapte si cu atat mai greu fara actiuni concrete, iar coruptia din sanatate nu se rezuma doar la „atentiile” pentru servicii, ci si la bugete, achizitii sau angajari. Asa ca doi prieteni, unul cu experienta in sistemul de sanatate, celalalt specialist in standardizare, au dezvoltat un sistem de management anti-mita pentru spitale.

Plicul sau spital certificat anti-mita?

In 2016 a fost publicat ISO 37001 – sisteme de management anti-mita, fiind primul standard din familia ISO care are ca obiect coruptia. Acest standard este folosit in industrie, in banci, dar Horea Timis, de formare medic, dar care s-a implicat activ si in administratia din sanatate, impreuna cu Claudiu Pampu, care detine firma de consultanta Certifica Management Sibiu, l-au luat si l-au adaptat la realitatea din spitalele romanesti.

„Eu am fost medic de familie, de urgenta, director de spital, consilier guvernamental, sunt acreditat pe management sanitar si epidemiologie. Stiu foarte bine ce se intampla in spitalele din Romania. Prietenii mei fac standardizare pentru administratia publica.

Acum un an de zile am stat la o masa si am zis hai sa standardizam si pe spitale. Si cu know-howul nostru pe spitale publice si cu know-howul lor pe administratie publica am dezvoltat ISO 37001. Am facut proceduri recunoscute international si am pus la punct pachetul privind standardizarea internationala pentru spitale impotriva mitei. Nu-i o poveste, nu e parerea mea sau a lor, e un standard”, a povestit Horea Timis, pentru Ziare.com, cum a aparut ideea spitalelor anti-mita.

Ce trebuie sa faca un spital sa devina anti-mita

Saptamana aceasta deja spitalele vor putea achizitiona de pe SICAP (platforma pentru achizitii publice) consultanta pentru a se certifica anti-mita.

Pretul difera in functie de complexitatea proiectului (marimea spitalului, masurile ce urmeaza a fi implementate, durata estimata a proiectului, personal implicat etc.) si porneste de la 5.000 de euro si poate trece de 30.000 euro, dupa cum a declarat pentru Ziare.com Claudiu Pampu.

Insa ce inseamna concret aceasta certificare si cata incredere putem avea ca, odata obtinuta, vom observa si schimbari in spitale? Pentru a raspunde la aceasta intrebare l-am rugat pe Claudiu Pampu sa ne explice procesul.

Asa am aflat ca intai se face un audit pentru a vedea concret care e situatia in spitalul respectiv. Dupa „diagnosticul” ce arata nivelul real sau potential de coruptie se trece la urmatoarea etapa – Plan-Do-Check-Act. Adica sunt stabilite si intocmite politici, manuale, proceduri si instructiuni ce vor fi aplicate in raport cu cerintele concrete ale standardului.

Cum toate acestea vor trebui sa fie respectate de oameni, se vor asigura stagii de training pe diferite compartimente in functie de natura activitatilor, a responsabilitatilor personalului, gradul de risc si expunere la mita.

Toate acestea dureaza intre 6 si 12 luni, dupa care firma de consultanta face un audit intern de evaluare a sistemului de management anti-mita. Daca sunt gasite nereguli, se iau noi masuri. Daca nu, se va solicita certificarea.

Certificarea este facuta de un organism independent cu recunoastere internationala care, pentru asigurarea impartialitatii, face propriul audit. Costurile certificarii variaza in functie de marimea spitalului, respectiv, numarul de angajati al acestuia.

Odata obtinuta patalamaua anti-mita, pentru ca „vechile metehne” sa nu revina, se vor face audituri interne la intervale planificate, dar, o data la 6 luni sau un an, si organismul care a oferit certificarea va evalua daca aceasta mai e valabila.

Ce se schimba pentru pacienti?

Asadar, cand vom intra intr-un spital certificat anti-mita, vom gasi un mediu mai organizat, unde vom fi informati la fiecare pas, prin diverse metode, ca in acea unitate nu este acceptata mita sub nicio forma, vom fi informati ce instrumente avem la dispozitie in cazul in care ni se cere si vom fi incurajati sa le folosim.

Astfel, vom fi constientizati in privinta drepturilor noastre, pe care le avem ca cetateni ai Romaniei, platitori de taxe si contributii.

„Aceste ‘atentii’ pe care le ofera pacientul nu sunt acceptate intr-un spital privat, care are o politica in aceasta directie foarte bine definita. Aceiasi medici, intr-un spital privat nu primesc ‘atentii’, iar in spitalul public accepta ‘plicul’. Suntem convinsi ca acest sistem de management poate fi implementat si ‘plicul’ sa devina istorie”, se arata convins Claudiu Pampu.

„Noi cream acele proceduri ca inainte sa se ajunga la asa ceva institutia sa se protejeze, doctorul sa se protejeze, pacientul sa se protejeze si operatia sa aiba loc. Se schimba modul de interactiune si de circuit al documentelor. In spital, de la receptie, in functie de nevoile tale, pasii pe care ii faci devin acte oficiale.

Sunt multe lucruri in sanatate care nu sunt oficiale. Prin acest ISO se limiteaza foarte mult interpretarea. Cuvantul de baza e standardizare: stiu fiecare etapa a procesului, stiu ce se intampla, inainte sa se intample”, a explicat si Horea Timis pentru Ziare.com.

Coruptia nu dispare, dar macar devine mai complicat sa fii corupt

Insa, cum spuneam la inceput, coruptia in sanatate inseamna mult mai mult decat „plicul” pe care il da pacientul pentru ca „asa se face”.

Dosare grele, precum „Lucan”, „Malaxa”, „Decontarile fictive de la CNAS” sau „Hexifarma”, au aratat ca vietile ne sunt puse in pericol si oameni mor cu zile din cauza conditionarii actului medical, a deturnarii fondurilor pentru medicamente, aparatura sau infrastructura, a furtului contributiilor pe care le platim si refuzului accesului la tratament.

Odata cu implementarea standardului anti-mita dispar si astfel de cazuri? Raspunsul la aceasta intrebare este mai complex si consultantii spun ca trebuie dat de institutiile publice.

„Acest lucru e o picatura intr-un ocean al coruptiei. Imbunatateste ceva, dar nu va insemna ca va disparea (mita, n.red.) . Cu standardizare incercam sa rigidizam sistemul in sens pozitiv. Sa nu mai lasam acea laxitate in a face caiete de sarcini cum vrea fiecare, de a percepe taxe cum vrea fiecare. E singura noastra sansa din extern de a modifica sistemul intern, pentru ca sistemul are o rigiditate la schimbare. Dar e un inceput. E un pas prin care fortam politicul sa respecte un standard.

Eu ma mir cum de nu are ANMCS-ul (Autoritatea Nationala de Management al Calitatii in Sanatate, n.red.) asa ceva, cum o institutie a statului roman nu implementeaza asa ceva? E un standard international, nu l-am inventat noi, trebuie doar sa-l adaptezi. Cand ai standarde deja trebuie ‘sa dai cu subsemnatul’, ca tu raspunzi. Standarde inseamna niste respondabili pe niste proceduri. Noi implementam circuitul standardelor”, a mai spus Horea Timis.

Asadar, ramane de vazut in cat timp ne vom alege spitalul in functie de certificarea anti-mita. Timis spune ca deja a fost contactat de cateva spitale, „varfurile”, unde managerii au aflat ca urmeaza sa fie lansat sistemul si au dorit sa afle detalii.

„Asteptam sa vedem cine va fi primul care va implementa. Normal ar fi ca toate cele 573 de spitale”, a conchis Horea Timis.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.