CCR a admis partial sesizarile la Codul de procedura civila

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial, miercuri, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu modificarile aduse Legii referitoare la Codul de procedura civila.

CCR precizeaza, intr-un comunicat transmis AGERPRES, ca a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata, constatand ca dispozitiile art. I pct. 37 si pct. 58 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale in raport cu criticile formulate. In schimb, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca art. III pct. 3 si pct. 4 din actul normativ sunt neconstitutionale.

Conform aceleiasi surse, deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi.

„In privinta solutiei de admitere (…), Curtea a statuat ca este inadmisibil ca, in corpul uneia si aceleiasi legi, aceeasi sintagma, respectiv ‘data intrarii in vigoare a prezentei legi’, cuprinsa in doua articole succesive, aflate, la randul lor, intr-o stransa interconexiune, sa aiba doua intelesuri diferite, avand in vedere ca aceasta vizeaza atat Legea nr. 2/2013, cat si prezenta lege supusa controlului de constitutionalitate. Aceasta formulare imprecisa duce la retroactivitatea normei procedural civile, in sensul ca ar urma sa confere o cale extraordinara de atac pentru hotararile definitive pronuntate anterior Deciziei Curtii Constitutionale nr. 369 din 30 mai 2017 (…), asadar, in cauze deja finalizate; in aceste conditii, norma juridica contravine art. 1 alin. (5) in componenta sa privind securitatea raporturilor juri-dice si art. 15 alin. (2) din Constitutie”, se arata in comunicat.

CCR a mai constatat ca textul criticat pare sa conditioneze aplicarea deciziei din 30 mai 2017 de faptul ca data pornirii procesului civil sa fie ulterioara publicarii in Monitorul Oficial si, totodata, sa stabileasca faptul ca hotararile pronuntate dupa publicarea deciziei devin susceptibile de recurs in temeiul legii supuse controlului de constitutionalitate.

„Totodata, Curtea a apreciat ca dispozitiile legale criticate nu stabilesc in mod clar raportul in care se afla cu dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la aplicarea in timp a legilor si omit sa reglementeze competenta de judecata a recursurilor formulate dupa 20 iulie 2017, drept pentru care, si din aceasta perspectiva, a constatat incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie”, se mentioneaza in comunicat.

ICCJ a invocat, in hotararea de sesizare a CCR, argumentul claritatii, preciziei si previzibilitatii cu privire la Legea pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila si a altor acte normative.

„Art. I pct. 37 modifica partea finala a dispozitiilor art. 402 din Codul de procedura civila, referitoare la pronuntarea hotararii, in sensul ca hotararea ‘se poate pronunta prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei’. Pronuntarea hotararii ‘prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei’ nu permite stabilirea, cu precizie, a momentului pronuntarii hotararii, creand incertitudini cu privire la acest moment, in conditiile in care legea atribuie momentului pronuntarii hotararii, in unele cazuri, functia de moment initial al curgerii termenelor pentru exercitarea unor cai de atac”, se preciza in document.

Judecatorii mai sustineau, printre altele, faptul ca prin modificarea dispozitiilor art. 497 din Codul de procedura civila, in sensul limitarii posibilitatii casarii cu trimitere si prin nereglementarea solutiei care poate fi pronuntata de ICCJ, se creeaza un vid legislativ care are ca efect imposibilitatea aplicarii dispozitiilor articolului in cauza.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.