Lecția de macroeconomie. Puncte tari și puncte slabe ale României în Prognoza de toamnă a Comisiei Europene / Comisarul de Prahova

Este şi cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene din care analizele publicate la intern au extras doar ştirea privind estimarea redusă legată de creşterea economică de 3,6% pentru acest an şi prognoza privind atingerea unui deficit bugetar de 3,3% din PIB. Plus inflaţia. Adică riscurile, punctele slabe.

Citind aceste analize ai impresia că Prognoza de Toamnă a Comisiei Europene nu cuprinde nicio evoluţie pozitivă a economiei, totul se rezumă la scoaterea în evidenţă a riscurilor şi vulnerabilităţilor, la punerea în lumină a unor tuşe negre cu privire la viitor. Analizele sunt incomplete atât prin lipsa punctelor tari ale economiei cât şi prin analiza incompletă, reducţionistă, a vulnerabilităţilor.

Iată de exemplu prima cifră care ne atrage atenţia vis-a-vis de creşterea nesustenabilă, bazată pe consum, în cazul României. Datele Comisiei Europene ne indică în mod clar că la nivelul mediei UE28 consumul privat are o pondere de 55,6% din PIB iar ponderea consumului public de 20,1% din PIB deci în total consumul final a reprezentat în UE în anul 2017 o pondere de 75,7% din PIB. Interesant, nu?

Tot în Prognoza de toamnă a Comisiei Europene putem observa care sunt ţările din Zona Euro cu o situaţie nesănătoasă a finanţelor publice, vorbim aici de o asociere ponderi mari ale datoriei guvernamentale în PIB – deficite bugetare structurale ridicate. Sunt cinci ţări cu probleme delicate în 2019: Italia cu un deficit bugetar structural estimat de 3% din PIB potenţial concomitent cu o datorie guvernamentală de 131% din PIB (a doua cea mai mare din UE), Spania, deficit bugetar structural de 3,1% cu datorie de 96,2% din PIB, Franţa cu o estimare de deficit bugetar structural de 2,3% din PIB potenţial suprapus unei datorii de 98,5% din PIB, Belgia deficit bugetar structural de 1,3% din PIB potenţial şi datorie de 99,8% din PIB precum şi Portugalia cu un deficit bugetar structural prognozat la 0,9% din PIB potenţial şi o datorie guvernamentală de 119,2% din PIB.

În raport regăsim şi contribuţia factorilor la creşterea PIB (metoda utilizării, sau a cheltuielilor) în cazul României. Se observă o contribuţie pozitivă a investiţiilor (formarea brută de capital fix – FBCF) în toată perioada 2017-2020, după ce în 2016 aceasta a fost zero.

Cât priveşte creşterea economică a României, experţii Comisiei Europene estimează 3,6% pentru anul 2018, sub estimarea CNSP de 4,5%. Având în vedere că România a avut în trimestrul trei din acest an cea mai mare creştere economică din UE şi că anualizat ea se ridică la 4,2% consider plauzibilă prognoza de creştere economică a CNSP.

Oricum, se poate observa din tabelul de mai sus că şi cu 3,6%, România ar avea a 9-a cea mai ridicată rată de creştere economică din UE28, pe când cu 4,5% am avea a 4-a cea mai mare rată de creştere economică dintre ţările europene. 3,6% înseamnă de 1,6 ori mai mult decât media de creştere a UE28 iar 4,5% reprezintă mai mult decât dublul mediei de creştere economică la nivel european.

Când vorbim de sustenabilitatea creşterii economice ne referim la comparaţia cu rata de creştere a PIB potenţial care în cazul României se prognozează a fi în 2018 de 4,6% (cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza CE din primăvară) şi în creştere consistentă faţă de 2016 când era de 3,6% (detalii în tabelul de mai jos). Ca şi în 2017 şi în 2018 România se află pe locul 3 în UE28 la creşterea PIB potenţial, în 2019 şi 2020 urmând a urca pe un binemeritat loc 2. Creşterea PIB potenţial nu înseamnă decât o creştere calitativă, intensivă, convergenţă sustenabilă, modernizare. Acesta este încă un argument pentru succesul implementării agresive a strategiilor #wageledgrowth şi#newdevelopmentalism în România în perioada 2017-2018 şi gradual în perioada 2019-2020 (când se face transferul către #bigpushinvestiţional).   

Vorbind despre nevoia impulsionării puternice a investiţiilor în economie în 2019 şi 2020 vedem că România va avea investiţii publice de 2,8% din PIB, la nivelul mediei UE28 (locul 18 în UE28). Mai mult, la investiţiile totale în economie, experţii Comisiei Europene prognozează pentru anul 2018 o pondere de 4,6% din PIB, locul 13 între ţările UE28.

Legat de investiţii şi creşterea economică efectivă dar şi mai mult, de sustenabilitatea creşterii economice, vedem în prognoza de toamnă a CE că nu a existat şi nu va exista risc de supraîncălzire în economia românească, output gap-ul (decalajul dintre producţia efectivă şi cea potenţială), fiind estimat pentru 2018 la 0,5% din PIB potenţial – înseamnă condiţii normale. Doar Italia şi Grecia produc sub potenţial în anul 2018. Interesant, guvernarea din perioada 2017-2018 poate spune că prin implementarea strategiilor de dezvoltare a scos economia românească din decalajul recesionist aferent anului 2016 (output gap de minus 1,1% din PIB potenţial) şi a condus-o spre decalajul expansionist aferent anului 2017 (output gap pozitiv de 1,5% din PIB potenţial) şi în 2018 de 0,5% din PIB potenţial.

Finanţele publice arată asimetrii puternice faţă de media UE28 în condiţiile în care ponderea veniturilor bugetare în PIB în România este prognozată la 31,8% în 2018 faţă de media UE28 de 44,8%. Din cauza acestei situaţii, orice creştere de cheltuieli pare mare, oricum România având şi la acest capitol o pondere de 35,1% din PIB estimată pentru 2018, cu mai mult de 10 puncte procentuale sub media UE28 de 45,5% din PIB.

Un alt punct la care trebuie reflectat este deficitul bugetar estimat de Comisia Europeană la 3,3% din PIB în 2018 în România, chiar dacă sub estimarea aceleiaşi instituţii din primăvară (deficit de 3,4% din PIB). În ciuda estimărilor, România va încheia anul 2018 cu un deficit de sub 3% din PIB, cu 9,5 miliarde lei în plus la veniturile faţă de bugetul initial şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli faţă de prevederile bugetare iniţiale, cheltuieli pentru investiţii mai mari cu 40% fata de realizările anului 2017, menţinerea ponderii datoriei guvernamentale la 35% (a patra cea mai mică datorie din UE) şi consolidarea rezervei din Trezorerie (bufferul) la 31 miliarde lei echivalent (acoperă astfel peste 5 luni din necesarul curent de finanţare, peste recomandarea FMI de 4 luni). Cu toate acestea, în 2019 trebuie implementate măsuri eficiente de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare şi raţionalizare a cheltuielilor la bunuri si servicii.

Conform Prognozei de toamnă a Comisiei Europene, după explozia din 2016 (o creştere de 11 ori, de la minus 0,2% din PIB potenţial în 2015 la minus 2,2% din PIB potenţial în 2016, deficitul bugetar structural de 3,3% din PIB potenţial în 2018 se află încă peste ţinta stabilită în cadrul regulii fiscale, însă sub nivelul de anul trecut când a fost estimat la 3,4% din PIB potenţial şi sub nivelul din prognoza de primăvară (3,8% din PIB potenţial). Prin stimularea creşterii PIB potenţial concomitent cu măsuri de creştere a veniturilor la buget este probabil că pe termen mediu România va converge către ţinta angajată. Aceasta dacă va mai exista această regulă fiscală pe termen mediu, puţin probabil dacă ne uităm la propunerile relevante de reformă a regulilor fiscale.

Cât priveşte ponderea datoriei guvernamentale în PIB, aceasta este un punct forte în cazul României. Cu o prognoză a CE de 35,1% din PIB, România va avea a cincea cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB dintre ţările UE28, total sustenabil.

Un număr de 13 ţări din UE 28 vor încălca criteriul datoriei guvernamentale mai mici de 60% din PIB în anul 2018.

Nu în ultimul rând ca importanţă vis-a-vis de discuţia privind soliditatea apartenenţei la valorile integrării europene trebuie să avem în vedere un fenomen puţin observat. România este una dintre cele mai integrate/ deschise economic / comercial către ţările UE, având o pondere a exporturilor de bunuri către UE în total de 72,3% (locul 11 în UE) şi o pondere a importurilor de bunuri din UE în total de 77,1% (locul 5 în UE).

Se confirmă încă o dată – deşi nu mai era nevoie – angajamentul României faţă de clubul european şi prin acest efect puternic de creare de comerţ.