Atenție! S-a dat verdictul final. Ministerul Sănătății a publicat analiza probelor de apă / Comisarul de Prahova

„Urmare a speculaţiilor lansate în spaţiul public, Ministerul Sănătăţii face publică informarea transmisă de Direcţia Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti primită în seara de 30 ianuarie 2019 în baza căreia ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea a luat decizia de a informa cetăţenii privind calitatea apei din municipiul Bucureşti şi de a transmite recomandările sprecialiştilor în sănătate publică referitor la consumul de apă din reţeaua publică. Ministerul Sănătăţii veghează la asigurarea sănătăţii publice şi va informa întotdeauna populaţia corect şi transparent, cu privire la subiectele legate de asigurarea sănătăţii publice”, se arată în comunicatul de presă al ministerului.

Pe 30 ianuarie, ministerul a emis o „avertizare privind calitatea apei potabile în Capitală”.

„Pana la obţinerea rezultatelor finale ale probelor prelevate, specialiştii recomanda locuitorilor Capitalei ca apa din reţeaua publica sa nu fie folosita pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Medicul Tudor Ciuhodaru a lansat câteva reguli vitale de ştiut despre clorul din apa de la robinet.

Tudor Ciuhodaru atrage atenţia despre pericolele clorului din apa de la robinet, la ce pericole ne expunem şi ce este de făcut. 

„Clorul din apa de la robinet: când e periculos, ce trebuie să ştiţi:

1. Clorul este folosit pe scară largă atât ca dezinfectant cât şi pentru purificarea apei. Din 1904 clorul a devenit metoda standard de dezinfecţie a apei. Procesul cunoscut sub numele de clorinare (de fapt o adăugare de clor în apă) şi este metoda cea mai utilizata în România dar şi în lume pentru dezinfectia apei (pentru distrugurea unor bacterii precum E.Coli şi a preveni transmiterea unor boli grave prin apă-dizenterie, febră tifoidă). Este folosit şi în tratarea apelor uzate (epurarea apei) dar şi ca dezinfectant în piscine.

2. Legea apei potabile 458/2002 stabileşte clar pentru clorul liber rezidual o valoare cuprinsă între ≥ 0,1 mg/l – ≤ 0,5 mg/l, cu observaţia că acest interval trebuie respectat în întregul circuit al apei potabile.

3. Mirosul de clor e dependent de temperatura apei- aşa că iarna mirosul este mai pregnant (deoarece clorul este mai stabil în apă rece, descompunându-se mai lent).

4. Este suficient să puneţi apa rece într-un vas în cameră (unde temperatura este peste 20 de grade) iar mirosul va dispărea relativ repede.

Efecte posibile asupra sănătăţii:

1. Clorul reacţionează cu apa din ţesuturi formând acizi oxigenaţi (acid hipocloros), fiind astfel un iritant puternic pentru ochi, piele şi mucoase.

2. În fiecare an 20.000 de copii cu vârste sub 6 ani sunt afectaţi de inhalarea vaporilor de clor şi sau sunt intoxicaţii cu această substanţă pe care o întâlnim în componenţa a tot mai multe produse pentru curăţenie. Cunoscut uzual sub numele de clor, hipocloritul de sodiu se poate confunda foarte uşor cu apa şi poate fi inghiţit accidental de către copii.

3. Gravitatea intoxicaţiei/leziunilor este proporţională cu concentraţia (doza), durata şi calea de expunere (inhalatorie/cutanată sau digestivă) dar şi de conţinutul în apă a ţesuturilor expuse.

4. Grupele de risc includ vârstele extreme (copiii!) precum şi persoanele cu afecţiuni preexistente pulmonare (astm, bronşite cronice) sau dermatologice sau alergice ce sunt mult mai sensibile la acţiunea toxicului.

5. Simptomatologia apare rapid (uneori din primele secunde după expunere) în funcţie concentraţie şi calea de pătrundere în organism: