Procedura de mediere constă în:
a) clarificarea situaţiei obligaţiilor înscrise în somaţie, dacă respectivul debitor are obiecţii cu privire la acestea;
b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.
În termen de maximum două zile de la primirea notificării privind intenţia de mediere, organul fiscal înştiinţează debitorul cu privire la organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere. Data organizării întâlnirii nu trebuie să depăşească termenul de 10 zile de la primirea notificării intenţiei de mediere.
Notă: în cazul în care debitorul este înrolat în spaţiul privat virtual, înştiinţarea privind organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere se comunică prin această modalitate.
În cadrul întâlnirii se au în vedere cel puţin următoarele:
a) punerea de acord între debitor şi organul fiscal în legătură cu obligaţiile fiscale înscrise în somaţie;
b) analiza situaţiei economice şi financiare pe baza justificării puse la dispoziţie de către debitor, precum şi a oricăror altor documente sau informaţii existente la nivelul organului fiscal;
c) identificarea soluţiilor optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a solicita înlesnirile la plată în condiţiile prevăzute de lege.
Rezultatul medierii, precum şisoluţiile optime de stingere a obligaţiilor se consemnează într-un proces-verbal privind rezultatul medierii, al cărui model este prevăzut în ordin. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează debitorului, iar un alt exemplar se arhivează la organul fiscal. Articol realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.



