Un proiect de lege care definește termenul de „antițigănism” drept „percepția referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora” a trecut tacit de Senat, luni, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare. Proiectul definește „manifestările și practicile discriminatorii” și reglementează pedepsele pentru atitudinea anti-romă, care pot ajunge până la 10 ani de închisoare.
Conform proiectului, prin „antiţigănism” se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani, scrie Agerpres.
Iniţiat de parlamentari din cadrul minorităţilor naţionale, PSD, UDMR, USR, ALDE, PMP, actul normativ prevede pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani de închisoare pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup.
Prin „organizaţie cu caracter antiţigănist” se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste.
Simbolurile antițigăniste sunt: drapele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul.
Materialele antițigăniste sunt: imagini, mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte semenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul
Promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antițigăniste se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice alte mijloace, de știri și informații, materiale antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi se aplică și în cazul confecționării, vânzării, răspândirii, precum și pentru deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a smbolurilor antițigăniste. Dacă aceste acțiuni sunt săvârșite în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte e interes public, nu constituie infracțiune.
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. Dacă persoanele respective denunță autorităților existența organizațiilor, înainte ca aceasta să fi fost descoperită și să fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului, nu vor exista sancțiuni.
În schimb, proiectul prevede că dacă persoana care a săvârșit una dintre fapte ajută, în cursul urmăririi penale, la aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organziat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
Inițiatorii legii au invocat motive legate de o înțelegere mai precisă a practicilor discriminatorii, fiindcă în momentul de față „antițigănismul este adesea folosit într-un sens restrâns pentru a indica atitudinea anti-romă sau exprimarea stereotipurilor negative în sfera publică sau discursul de ură”.
„Cu toate acestea, antițigănismul dă naștere unui spectru mult mai larg de expresii și practici discriminatorii, inclusiv multe manifestări implicite sau ascunse. Antițigănismul nu se referă numai la ceea ce se spune, ci și la ceea ce se face și la ce nu se face. Pentru a recunoaște impactul său complet, o înțelegere mai precisă este crucială”, spun inițiatorii proiectului.
Legea este organică, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
