Șofer de autocar pe ruta România-Italia: „N-ar fi normal ca, dacă mă opresc din lucru, să mi se oprească și cheltuielile de acasă, cu întreținerea?!” Libertatea a vorbit cu Vasile, 48 de ani, despre ce înseamnă epidemia de coronavirus pentru un șofer de autocar pe ruta România-Italia. La graniță se ia temperatura, dar nu există puncte de dezinfecție, totul rămâne, deocamdată, la latitudinea firmelor. Din discuția cu el, un simplu șofer, apar și primele semne ale efectelor economice și motive de reflecție pentru stat: ”Dar cheltuielile nu mi se opresc. “N-ar fi normal ca dacă mă opresc din lucru să mi se oprească și cheltuielile de acasă, cu întreținerea?!”. Vasile, un bărbat de 48 de ani, are o mică firmă de transport de persoane și parcurge ruta România-Italia săptămânal, din anul 2007. Duminică a venit din Napoli în Hunedoara cu cinci români. Guvernul României a suspendat toate zborurilor spre și dinspre Italia până pe 23 martie ora 12:00. Următoarea plecare a lui Vasile spre Italia este planificată pentru joi. Bărbatul așteaptă să vadă dacă va avea voie să plece sau și transportul terestru va fi blocat până atunci, notează Libertatea.
Râuri furate – patrimoniu natural tratat cu indiferență. În România, patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală, la fel ca legislația de mediu. Râurile din Carpații de Curbură sunt grav amenințate de amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc. O imensă amenajare hidroenergetică ceaușistă, „Siriu-Surduc”, prevedea mutilarea a 6 râuri: Bâsca Mare, Buzău, Siriu, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala, adică distrugerea rețelei hidrografice de pe un areal enorm din Carpații de Curbură. Din fericire a venit Revoluția, apoi lucrările au fost reluate târziu și cu un ritm scăzut, așa că Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala încă mai curg libere. Dar amenințarea este iminentă acum pentru râul Bâsca Mare. Râul a fost coborât în aprilie 2019 de participanții la Balkan Rivers Tour IV, iar acești caiaciști experimentați, care au coborât râuri din toate colțurile lumii, l-au etichetat ca fiind un râu de clasă mondială. Dar în România patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală, la fel ca legislația de mediu, arată DW.
Radu Umbreș, antropolog: Suntem mai vulnerabili la „virușii culturali” decât în fața epidemiilor reale. În mijlocul epidemiei de coronavirus, internetul ne-a livrat fiecăruia un platouaș cu de toate: teamă, teoria conspirației, tutoriale despre spălatul pe mâini și despre cum se folosește – sau nu se folosește – masca chirurgicală. Cifre și statistici, unele adevărate, altele false. Reacțiile oamenilor, amestecate, au produs la răstimpuri amuzament pentru toate bulele internetului. Unii au dat năvală în supermarketuri și s-au aprovizionat ca pentru apocalipsă sau au decis să evite orice contact cu asiaticii de pe străzile Bucureștiului. Radu Umbreș, doctor în antropologie socială la University College London și lector la SNSPA explică în interviul Pressone de ce, la sfârșitul zilei, suntem cu toții mult mai vulnerabili în fața „virușilor culturali” decât în fața epidemiilor reale.
Iohannis abandonează alegerile anticipate. Şi localele ar putea fi amânate. Coronavirusul ar putea da peste cap întreg anul electoral. Liberalii aproape că şi-au luat gândul de la anticipate, ba chiar şi alagerile locale ar putea fi amânate. Ce calcule îşi fac partidele. Preşedintele Klaus Iohannis ia în calcul să renunţe la planul alegerilor anticipate, dacă flageul Coronavirus se va răspândi cu rapiditate şi în România, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Prin urmare, Guvernul Cîţu ar putea trece joi de votul Parlamentului, deşi liberalii plănuiseră iniţial să fie trântit. Execuvitul condus de Florin Cîţu ar fi unul de sacrificiu: în cazul în care PNL va scădea în sondaje pe fondul presiunii sociale, premierul îşi va asuma personal eşecul politic pentru a salva imaginea partidului la alegerile parlamentare din toamnă. Chiar dacă Florin Cîţu va performa pe timp de criză sanitară, e greu de crezut că preşedintele Klaus Iohannis îl va desemna din nou premier după alegeri. Favorit pentru postul de premier rămâne preşedintele PNL Ludovic Orban, în timp ce Florin Cîţu se va întoarce la Ministerul de Finanţe, potrivit Adevărul.ro.
Am fost la prima clinică de terapie cu câini din România și-am înțeles că mai avem o șansă. Între coronavirus și criza politică, se mai întâmplă și lucruri bune în țară. La Cluj. Să mângâi un câine scade nivelul de cortizol, un hormon al stresului, în timp ce cresc nivelurile oxitocinei și serotoninei, neurotransmițători ai stării de bine. Îmi explică Andra Diaconu, fondatoarea Psy Plus, prima clinică de terapie asistată de animale din România. Am fost la deschiderea „oficială” a clinicii să văd cât interes suscită, să aflu mai multe despre terapia cu câini și ce aduce în plus față de terapia standard, în afară de evidentul „uite cuțu’!”. Povestea clinicii a început în urmă cu câțiva ani, când Andra a început să lucreze ca psihoterapeut cognitiv comportamental și a descoperit cât de mult ajută câinii în aceste procese, notează Vice.ro.
Cum a ajuns Clujul să importe gunoi din Italia. Afacerea falimentară girată de Boc pentru măcelarul Mureșan. Actual de Cluj semnala încă din septembrie, 2018, despre intențiile dubioase ale regiei Primăriei clujene (RADP), de a se asocia cu omul de afaceri Gheorghe Mureșan, într-o afacere privind arderea gunoiului menajer de la Pata Rât, fără a organiza vreo licitație în prealabil, fără un plan transparent de afaceri. Gheorghe Mureșean e cunoscut în Cluj pentru că deține o afacere cu produse din carne, iar firma sa de ardere a gunoiului își are și ea sediul exact în punctul de lucru din cartierul Grigorescu, mai precis pe strada Donath, nr.132, unde-i funcționază carmangeria (foto sus). După nici doi ani de la înființare, firma aceasta de ardere a gunoiului – Ansa Smart Energy SRL – este băgată frumușel în insolvență, figurând cu datorii de aproximativ 19 milioane de lei. Așadar, Primăria și comunitatea clujeană au zero câștiguri de pe urma acestui business, deși Consiliul Local a aprobat alocarea a 10 milioane de lei RADP-ului, cu angajament sigur din partea primarului Emil Boc.
Oftalmologii de la SJU Craiova au plătit pentru echipamente din banii lor. Probleme mari cu echipamentele la Secţia de Oftalmologie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova. Deşi renovată recent, clinica are echipamente vechi care se defectează unul după altul. Din disperare, medicii au scos din buzunare circa 2.000 de euro la sfârşitul anului trecut pentru a rezolva urgenţele în lipsa cărora actul medical ar fi fost compromis. Prof. univ. dr. Carmen Mocanu, şefa clinicii, cere cu fiecare ocazie ajutor. De la presă, de la oameni de afaceri, de la oameni de bine. În prezent, ecograful secţiei este defect şi nu mai poate fi reparat. Cel mai accesibil echipament de acest tip ar costa în jur de 20.000 de euro. Dr. Mocanu spune că ecograful defect este vechi de 15 ani şi nu mai poate fi reparat, conform Gazeta de Sud.
