Italia şi Spania, ţarile cele mai afectate din UE, şi-au înăsprit măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus, în condiţiile în care în total în cele două state s-au înregistrat jumătate din decesele provocate la nivel mondial de coronavirus.
În timp ce în Italia numărul de decese din cauza coronavirus a crescut din nou luni (30 martie), carantina la nivel naţional care urma să expire vineri (3 aprilie) va fi probabil prelungită oficial până la 18 aprilie, conform presei italiene/
„Măsurile care urmau să expire în 3 aprilie vor fi inevitabil prelungite”, a spus ministrul italian al afacerilor regionale, Francesco Boccia, la televiziunea Sky TG24. „Eu cred că ar fi nepotrivit şi iresponsabil să vorbim de redeschiderea (şcolilor şi centrelor de producţie)”, a adăugat Boccia.
În mod similar, Spania a anunţat în weekendul precedent (21-22 martie) o carantină aproape totală, în încercarea de a încetini răspândirea coronavirusului.
Într-un discurs televizat, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat sistarea oricăror activităţi comerciale neesenţiale, precum şi interzicerea concedierilor, pe fondul stării de urgenţă. Totuşi, şeful Partidului Popular de centru dreapta, Pablo Casado l-a acuzat luni pe Sanchez că „ascunde informaţii” şi a ameninţat să voteze împotriva ultimelor două decrete de combatere a epidemiei de coronavirus şi efectelor economice ale acesteia. „Nu putem continua să vâslim în aceeaşi direcţie cu guvernul, dacă ei ne duc la prăpastie”, a spus el într-o conferinţă de presă online, adăugând că aceste noi iniţiative ar putea distruge „întregul sistem productiv” al ţării care este deja „foarte afectat”.
De fapt, multe companii din Spania au suspendat deja temporar contractele de muncă ale angajaţilor lor – cu afectarea a mai mult de 500.000 de angajaţi.
În plus, se estimează că economia va pierde aproximativ 49 de miliarde de euro numai luna aceasta, din cauza răspunsului la coronavirus.
„Doar câţiva”
De la începutul pandemiei, Spania a văzut cum a lovit virusul alte ţări, precum China, apoi Iranul şi Italia. Dar răspunsul noului guvern de coaliţie spaniol a fost criticat ca fiind tardiv şi chiar stângaci.
În perioada iniţială de izolare din Italia, în Spania viaţa continua să se desfăşoare ca în condiţii normale. Aceasta înseamnă îmbrăţişări, săruturi şi adunări cu numeroşi participanţi – inclusiv stadioane pline de suporteri sportivi şi demonstraţii de masă pentru a marca Ziua internaţională a Femeii (8 martie) în întreaga ţară.
„Spania va avea doar câteva cazuri”, a spus şeful centrului medicinei de urgenţă din Spania, Fernando Simon, în momentul în care premierul italian Giuseppe Conte a extins carantina la întreaga ţară, în 9 martie. Însă, în Spania erau înregistrate luni (30 martie) 85.195 de cazuri – iar 12.298 din rândul personalului sanitar.
Între timp, Italia care se aşteaptă să ajungă la apogeul epidemiei în zilele următoare, a înregistrat peste 10.779 de decese, urmată de Spania (7.340), China (3.304) şi Iran (2.757).
Punct de cotitură
Spania a luat apărarea măsurilor adoptate de guvern drept răspuns la criză, afirmând că acestea s-au bazat pe recomandări ştiinţifice.
Totuşi, în vreme ce cabinetul Conte a fost susţinut de la începutul crizei de o comisie specială de specialişti, Sanchez a decis să înfiinţeze o astfel de structură de consiliere abia la o săptămână de la instituirea carantinei (21 martie).
Ca urmare, unii au afirmat că este posibil ca riscurile unei crize coronavirus să fi fost subestimate.
La anunţarea stării de urgenţă la nivel naţional şi a izolării ţării, în 13 mai, a fost nevoie de 24 de ore pentru ca aceste măsuri să intre în vigoare – moment în care multe persoane din Madrid şi din alte oraşe mari plecaseră în zone mai izolate ale ţării, pentru a rămâne în carantină în case de vacanţă.
Totuşi, carantina care este în vigoare din 14 martie a fost aplicată eficient de organele de ordine – care au înregistrat peste 30.000 de rapoarte şi 350 de arestări.
Între timp, Spania şi Italia au făcut apel şi la crearea unui nou Plan Marshall pentru contracararea impactului negativ al coronavirusului asupra economiei – cu referire la programul finanţat de SUA după al Doilea război mondial, pentru reconstrucţia Europei occidentale. (EUObserver, preluare Rador)
