Mai jos, aduc unele completări la informațiile prezentate în film, bazate preponderent pe articolele științifice pe care le-am consultat pentru a răspunde împreună cu Daniel la cele trei întrebări:
- Este Corona făcut de om, în laborator?
- A pus omul bucăți din HIV în Corona?
- A scăpat Corona din laborator?
Menționez că am un doctorat în biologie moleculară la Universitatea Rutgers, SUA, unde am învățat și aplicat inclusiv tehnici de manipulare moleculară în laborator.
- Este Corona făcut de om, în laborator?
Înainte de a răspunde la întrebare, să vedem de ce sunt în stare cercetătorii în prezent:
- Pot crea un genom bacterian de la 0. Adică pot sintetiza chimic și asambla cele 4.000.000 de nucleotide ale bacteriei Escherichia coli. Dacă vreți să faceți și voi asta, aici este manualul, adică articolul științific publicat exact acum un an. Ghiciți de câte ori e genomul Escherichia coli mai mare decât cel al lui Corona? Vă las aici cifrele și faceți voi matematica: Corona are 30.000 de nucleotide.
- Le trebuie o săptămână să-l reconstituie de la 0 pe Corona al nostru. La fel, dacă vreți să vă faceți și voi un exemplar, aici este manualul, publicat luna aceasta de un grup condus de cercetătorii de la Universitatea din Berna. Aceștia i-au pus și o luminiță (GFP – Green Fluorescent Protein), ca să-l vadă dacă încearcă să iasă din laborator. Glumesc, dar chiar i-au atașat proteina fluorescentă pentru a vedea localizarea virusului în celule/țesuturi etc.
- Pot modifica/exciza/adăuga orice parte a unui genom prin tehnologia CRISPR-Cas9.
- O mare parte din plantele modificate genetic poartă un potențator introdus acolo odată cu gena de interes, numit P35S. Ia ghiciți de unde e luat acesta? De la un virus, mai precis virusul mozaicului conopidei (CaMV). Ca fapt divers, în timpul doctoratului, am lucrat cu material vegetal care nu avea doar acest potențator ci și o bucată de ADN care-mi permitea să exprim o genă de interes doar în bobul de porumb și în niciun alt organ sau țesut al plantei.
Sper că v-am convins prin punctele de mai sus că în prezent cercetătorii sunt capabili să facă un Super-Virus (atenție!) dacă vor asta. Și dacă s-ar trezi unul să facă asta, ar fi la fel de repede mirosit de ceilalți, pentru că inevitabil va lăsa urme, nefiind încă capabili să mimăm în laborator evoluția prin selecție naturală; chiar dacă suntem produsul acesteia.
Deci, dacă maleficul Dr. X ar fi existat, acesta ar fi avut la îndemână toate informațiile și uneltele necesare pentru a face un Super-Corona (un cocktail de Ebola, HIV, MERS, un pic de la liliac etc.) și nu s-ar fi făcut de rușine cu suboptimalul Corona pe care-l avem azi.
Da, ați auzit bine – Corona a venit cu cel puțin un defect din fabrică: proteina Spike a acestuia (cu care virusul „agață” celula pe care o va infecta) nu a fost proiectată optim pentru a se lega de receptorul ACE2 al oamenilor (detalii aici). Adică Dr. X a făcut o treabă de mântuială (unde mai pui că l-a făcut să atace și pisicile și dihorii. Cu speciile acestea ce a avut?) și a lăsat totul pe mâna evoluției prin selecție naturală – să găsească aceasta modul optim de legare, chiar dacă secvența de ARN nu este cea optimă. Iar natura a improvizat și a improvizat bine! Dar a avut nevoie de timp. Mai precis multe generații de virus au fost aruncate în luptă, până când un virusache a găsit calea spre succes, iar Spike + ACE2 = Love și noi ne-am ales cu CoViD-19.
Dar evoluția prin selecție naturală nu s-a oprit aici și chiar în timp ce citiți aceste rânduri îl mutează pe Corona (detalii aici). Mutațiile acestea pot fi neutre, favorabile sau defavorabile. Las aici titlul articolului științific spre care vă trimite link-ul anterior: „Spike mutation pipeline reveals the emergence of a more transmissible form of SARS-CoV-2” ca să vă faceți o idee despre cum sunt mutațiile pe care le-a acumulat deocamdată.
În funcție de viteza de acumulare a mutațiilor și asemănarea la nivel de genom, cercetătorii pot spune, cu o anumită precizie, când Corona a avut un strămoș comun cu virusul de la liliac (RaTG13), cu care împărtășește 96% din cele 30.000 de nucleotide. Astfel, s-a calculat că cele două specii de virus au luat-o pe cărări diferite între 1948 și 1982, pornind de la gazda lor comună, liliacul (detalii aici). Cu alte cuvinte, Corona al nostru evoluează independent de câteva decenii, timp în care a acumulat cele 4% diferențe față de RaTG13. Iar un alt semn clar al selecției naturale este faptul că nucleotidele ce compun cele 4% din genom sunt distribuite aleatoriu pe toată lungimea acestuia.
De-a lungul celor câteva decenii, Corona a făcut schimb de material genetic cu un alt virus, găzduit de pangolin. Dacă nu ar fi făcut asta, nu ar fi putut infecta omul, pentru că-i lipsea o bucățică de ARN, care constituie cheia de intrare în plămânii omului. Virusul RaTG13 încă nu are această cheie și prin urmare stă bine mersi în liliac și… se uită cu poftă la oameni. După ce Corona a luat cheia și-a dat seama că nu poate intra pe ușă decât contorsionându-se, lucru care îl făcea ineficient. Așa că a intrat într-un program de perfecționare, inițiat de mama-natură, după modelul spartan – doar cei buni au fost păstrați până când Spike și ACE2 s-au îndrăgostit, cum spuneam mai sus. Faptul că perfecționarea Corona a avut loc în oameni și nu în pangolin ne ferește măcar de o belea: face improbabil un nou transfer zoonotic, cum e cazul cu MERS-CoV, care mai aruncă câte un virus din când în când dinspre cămile spre oameni (detalii aici).
Dacă vă întrebați cum au putut face virusurile de la liliac și pangolin schimb de material genetic imaginați-vă doar un liliac scăpând din gură, în zbor, o insectă pe jumătate mâncată. Aceasta a fost mâncată de pangolinul de la sol, ambele specii fiind insectivore și conviețuind pe aceleași teritorii.
- A pus omul bucăți din HIV în Corona?
Pe scurt, nu-l credeți pe moșulică Luc Antoine Montagnier, chiar dacă în 2008 a primit Nobelul. Omul și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Mai nou, promovează teorii cu memoria apei și tratarea bolilor cu vitamina C.
Dați click aici. Link-ul vă duce la cea mai mare bază de date de secvențe de ADN/ARN din lume, anume National Center for Biotechnology Information (NCBI). Alegeți „Nucleotide BLAST și apoi Align two or more sequences”. BLAST este un program care are în spate un algoritm pentru compararea a doua secvențe de ADN/ARN. Introduceți în cele două câmpuri „NC_001802.1” și respectiv „NC_045512.2”. Acestea sunt numerele de identificare pentru genomurile HIV și respectiv SARS-CoV-2. Click pe „Submit”. Veți obține următorul rezultat: „Nicio asemănare semnificativă”. De ce? Pentru simplul motiv că nu este nicio bucată de HIV în genomul de 30.000 de nucleotide al SARS-CoV-2. The End!
- A scăpat Corona din laborator?
Ați văzut cum arată un laborator BSL-4 (Biosafty Level-4)? Am pus o poză în film. Are patru etaje. Cel din Wuhan e copia fidelă a celui din Lyon, Franța, și similar celui din Galveston, SUA. Mai mult, chinezii care-l operează pe primul au fost antrenați atât de francezi cât și de americani cum să-și facă treaba.
Se speculează că Wuhan este epicentrul pandemiei pentru că virusul a scăpat din Institutul de Virologie (BSL-4) de unde s-a răspândit in piața de animale din apropiere. Haideți să facem un zoom-out, cu articolele științifice la îndemână:
