- Consumatorii spun că nu intenționează să-și schimbe obiceiurile alimentare în contextul actual.
De asemenea, criza i-a făcut pe români să fie mai interesați de coacerea propriei pâini acasă (31%), precum și de prăjituri și torturi (31%). Potrivit sondajului, oamenii intenționează să-și păstreze obiceiurile alimentare în situația actuală, mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) spunând că vor continua să cumpere aceeași cantitate de produse de la aceleași mărci preferate. Doar un sfert sunt hotărâți să cumpere mai puțin, dar rămân în continuare la produsele și brandurile în care au încredere.
Românii planifică mai puțin
Cercetările subliniază că românii tind să improvizeze mai mult în bucătărie chiar și pe timp de pandemie. Majoritatea respondenților s-au descurcat cu ce au găsit în cămară (42%) și nu au planificat mesele cu o săptămână înainte. Mai puțin de un sfert au cedat poftelor de moment și au mâncat mereu când au simțit că le este foame. Gătirea mâncării acasă este în continuare considerată o activitate importantă pentru majoritatea românilor. Astfel, 68% dintre aceștia au petrecut o oră sau mai mult în bucătărie pentru a găti și doar 32% au pregătit mese în doar 15-30 de minute.
Brânzeturile sunt preferate pentru sandvișuri
Pentru perioada studiată, sandvișurile au fost considerate în mare măsură un aliment ocazional, deoarece 40% dintre respondenți au pregătit sandvișuri săptămânal. În timpul pandemiei românii au considerat sandvișurile potrivite mai degrabă pentru micul dejun (37%) sau o gustare în timpul zilei (33%). Cu toate acestea, un sfert l-au văzut ca o opțiune pentru orice masă a zilei.
Respondenții au afișat preferințe relativ conservatoare cu privirea la conținutul sandvișurilor. Brânzeturile conduc detașat în opțiunile românilor pentru sandvișuri cu 84% dintre respondenți optând pentru ele. Salamul vine pe locul doi fiind ales de 67% dintre respondenți. Pentru mai mult de jumătate din respondenți, legumele sunt întotdeauna parte din sandvișuri. Humusul sau salata de vinete sunt mai bine poziționate în preferințe decât carnea și ouăle.
Consumatorii au informații eronate despre margarină
Margarina reprezintă o opțiune pentru sandvișuri și sosuri pentru 25% din toți respondenții, în timp ce puțin mai mulți (42%) o folosesc pentru prepararea prăjiturilor și pentru produsele de patiserie. Este apreciată pentru capacitatea sa de a se întinde cu ușurință (24%), pentru gust (18%) și accesibilitate (15%).
52% dintre persoanele intervievate nu utilizează sau nu au încredere în margarină, deoarece se spune că ar conține grăsimi trans nesănătoase (41%). Înainte margarina era realizată prin tratament termic și adăugare de hidrogen, dar datorită inovațiilor nutriționale și tehnologice din anii ’90, uleiurile vegetale hidrogenate au fost eliminate complet din producție în ultimii treizeci de ani. Conținutul de acizi grași trans al tuturor margarinelor comercializate este sub limita prevăzută de Regulamentul EMMI (2g acizi grași trans / 100 g conținut de grăsimi).
“Îngrijorările referitoare la obezitate şi bolile cardiovasculare au crescut interesul public pentru minimizarea consumului de grăsimi saturate şi trans, iar margarinele de tip nou răspund acestor cerinţe, lucru pe care multă lume nu îl cunoaşte. Mai mult, combinaţiile de acizi graşi utilizaţi în formularea margarinelor pot favoriza proporţia dintre acizii graşi omega 3 şi omega 6 în favoarea primilor, care sunt adesea deficitari în alimentaţie. Proporția sănătoasă este de 1 la 3 sau cel mult 1 la 5, pe când alimentația de tip vestic ajunge la un raport de 1:15, după cum arată studiile. Studiile demonstrează că un aport suplimentar de acizi graşi omega 3 reduce substanţial procesele inflamatorii din organism, riscul de boli cardiovasculare, de cancer colorectal şi chiar de cancer de sân”, subliniază dr. Laura Davidescu, medic specialist în Igienă, master în Nutriţie şi Siguranţă Alimentară.
Cercetarea a fost realizată de Ivox în perioada 15 – 26 mai 2020 pe 1601 respondenți reprezentativi pentru 18+ adulți din mediul urban.
