Asociația Orașelor din România (AOR) a organizat miercuri o videoconferință la care au participat peste 50 de primari și specialiști din primăriile de oraşe. Edilii au căutat soluții pentru a depăși criza financiară generată de pandemie.
”Estimările făcute de Asociaţia Oraşelor din România privind scăderea gradului de încasare la nivel local s-au dovedit corecte, iar, din analiza situaţiei gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, reiese clar o situație disperată pentru administrația locală de la nivelul orașelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri. Cu o scădere de peste 25% a sumelor încasate, unele oraşe au ajuns să nu-şi mai plătească asigurările sociale şi pe cele de sănătate sau impozitele aferente salariilor, au renunţat la minimele construcţii privind infrastructura edilitar-urbană, existând pericolul să nu-şi mai poată susţine utilităţile vitale pentru comunitate, precum iluminatul public. În lipsa unor măsuri clare, articulate, venite din partea Ministerului Finanțelor, multe dintre orașele mici nu vor mai avea bani pentru o bună funcţionare a școlilor, spitalelor şi a altor servicii care deservesc, pe lângă locuitorii proprii, şi locuitorii comunelor învecinate”, se arată în comunicatul transmis de AOR.
Asociația Orașelor din România (AOR) îi solicită ministrului Florin Cîţu să facă, cât mai rapid, o rectificare de buget și să găsească soluții.
Măsurile cerute sunt următoarele:
1. Repartizarea de către Ministerul Finanțelor Publice către unităţile administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi/sau din alte surse, care să asigure sumele rezultate la începutul anului, ca urmare a mecanismului de alocare şi a celui de echilibrare a bugetelor locale, prin modelul de calcul prevăzut de Legea 5/2020.
2. Asigurarea unui buget minim de 2.000 mii lei/comună/an, 6.000 mii lei/oraş/an şi 12.000 mii lei/municipiu/an.
3. Alocarea pentru unitățile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a.) a unor sume suplimentare, între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează.
4. Susţinerea de către bugetul de stat a sumelor necesare pentru cofinanţarea cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile în cazul proiectelor admise la finanţare cu fonduri externe nerambursabile şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale, care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.
5. Decontarea imediată a tuturor cheltuielilor generate de pandemia de COVID-19.
6 Creşterea la 90% a cotei de finanţare a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
7. Pentru secţiunea de dezvoltare a bugetelor locale, pe lângă fondurile puse la dispozitie de UE şi prin alte finanţări, se vor folosi, în principal, împrumuturile rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, cu luarea următoarelor măsuri: a) creşterea până la 35% a gradului de îndatorare a unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, stabilit conform legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; b) suplimentarea limitelor privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în anul 2020, cu suma de 1.000 milioane.
