Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, au transmis marți reprezentanții INS. Aceștia admit că estimările “semnal” (transmise acum 3 săptămâni) precum şi cele provizorii ale PIB sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. ”Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi”, avertizează Statistica.
Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. In condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.
Ce aflăm din comunicatul INS de marți:
- Industria a avut o contribuție negativă (-1,2%), cu o pondere de 19,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o reducere a volumului de activitate cu 5,9%;
- Impozitele nete pe produs, (impozite pe produse minus subvenţii pe produse, scădere de -0,1%) au avut contribuții negative, cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%,
- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,1%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 14,1%;
- Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 4,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%;
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,4%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
- cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creşterea PIB;
- Investițiile, al căror volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
- O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 5,5%.
Reamintim că România s-a menținut pe plus în primul trimestru, reușind un firav 0,3% în primele 3 luni, cu toate că în martie și aprilie, mai toți indicatorii macroeconomici care redau performanța economică au fost în scădere. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, mai arată datele INS, Produsul intern brut a înregistrat în primele 3 luni o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Pe de o parte, pandemia de coronavirus a dus la scăderea producției din industrie cu 3,4% (serii brute) şi respectiv 12,4% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate), arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Dacă comparăm scăderea din martie 2020 cu cea din martie 2019, scăderea este de 12,7% (serie brută) şi de 14,5% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate). Una peste alta, pe întreg primul trimestru, contracția producției a fost de circa 6% față de primele 3 luni din anul trecut.
Pe de altă parte, vestea bună a venit dinspre consumul populației (chiar dacă alimentat uneori de panică). Vânzările din comerțul cu amănuntul- un bun indicator în privința dinamicii consumului privat- au crescut în luna martie față de februarie cu 5%, iar în primele 3 luni din 2020 cu 9,4% (față de primul trimestru din 2019), potrivit primelor date oficiale transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Măsurătorile INS surprind impactul crizei COVID-19 şi a măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgenţă pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020. În martie, vânzările de alimente au urcat cu 12,3%, iar cele de produse nealimentare au înregistrat ușoare scăderi.
Revenirea va fi probabil abruptă la început, având în vedere măsurile fiscale și monetare stimulative, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, menite să atenueze pe cât posibil șocul cererii. Recuperarea completă va mai dura câteva trimestre, deoarece unele companii nu vor supraviețui șocului, iar altele ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la capacitate maximă și să reia procesul de angajare. Prin urmare, șomajul este probabil să se mențină ridicat, iar recuperarea completă a locurilor de muncă pierdute ar putea dura mai mult de un an.
Ne așteptăm ca PIB-ul din al treilea trimestru să înregistreze o creștere de +12,8% față de T2, urmat de un avans secvențial de + 0,7% în ultimul trimestru al anului. Per ansamblu, estimăm o scădere a PIB de -4,7% în 2020, față de 2019. Recuperarea este așteptată să continue în 2021, când estimăm un avans economic de 3,9% față de 2020, pe baza unui efect statistic de bază favorabil și considerând o posibilă consolidare fiscală însoțită de o politică monetara relaxată, mai arată prognoza BCR.