„Sunt recunoscător oamenilor pentru acest sprijin istoric”, a declarat preşedintele sârb, anunţând că SNS, aflat la putere timp de opt ani, a câştigat peste 63% din voturi. „Am câştigat peste tot, am câştigat acolo unde nu am câştigat niciodată”, a spus el.
Conform estimărilor Institutului Ipsos, partenerul SNS din coaliţia de guvernământ, Partidul Socialist al Serbiei (SPS), a câştigat 10% din voturi.
Aceste prime alegeri parlamentare desfăşurate în Europa după instaurarea de măsuri restrictive ca urmare a pandemiei COVID-19 au beneficiat de prezenţa din umbră a preşedintelui, numele lui Aleksandar Vucic fiind înscris pe buletinele de vot în calitate de lider al SNS.
Această victorie fără drept de apel a fost favorizată de boicotarea votului de către principalele partide de opoziţie, care au considerat că în Serbia nu pot avea loc alegeri libere din cauza denaturării peisajului mediatic şi a celui democratic.
În pofida apelurilor adresate cetăţenilor de către opoziţie de a rămâne acasă, precum şi a temerilor populaţiei legate de infectarea cu noul coronavirus, participarea nu a scăzut în mod dramatic. Acest lucru nu a împiedicat partidele de opoziţie care au îndemnat la boicotarea scrutinului să denunţe alegerile şi să reclame succesul mişcării lor.
Alte douăzeci de partide de opoziţie au ales să candideze, dar cel mai probabil doar un număr mic va putea depăşi pragul de 3% necesar pentru a intra în parlament.
„În acest sistem electoral o victorie de 40% este un rezultat foarte bun, dar cu peste 62% pentru SNS avem de-a face cu un tsunami electoral”, a comentat pentru postul de televiziune RTS Slobodan Zecevic, profesor la Institutul pentru studii europene.
Constituţia îi conferă preşedintelui un rol onorific, însă Aleksandar Vucic (50 de ani) este, fără îndoială, cel care ia deciziile. Şeful statului, care a fost de două ori prim-ministru, a ieşit mai puternic din criza noului coronavirus şi este mai popular ca niciodată conform sondajelor de opinie.
Deşi numărul infectărilor cu noul coronavirus începe din nou să crească după ieşirea din carantină, Serbia a evitat, cu un bilanţ de doar 261 de morţi, situaţiile dezastruoase întâlnite în alte state.
Analiştii politici consideră că în Serbia avem de-a face cu un „sistem autoritar competitiv”. „Există concurenţă, dar protagoniştii nu sunt egali”, a declarat pentru AFP Dusan Spasojevic, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Belgrad.
Partidul de guvernământ beneficiază de un peisaj media dominat de presa pro-guvernamentală şi de o vastă bază electorală formată din angajaţi ai serviciului public şi rudele acestora, subliniază analiştii.
ONG-ul Freedom House consideră că Serbia nu mai este o democraţie, ci un „regim hibrid”.
Pe de altă parte, şeful statului poate conta şi pe aliaţi puternici pe scena internaţională. Pe lângă China şi Rusia, Aleksandar Vucic este susţinut de Occident, care îl consideră capabil să rezolve disputa cu Kosovo, fosta provincie sârbă căreia Belgradul refuză să îi recunoască independenţa.
După alegeri, preşedintele sârb va trebui să se dedice dialogului cu Priştina, îngheţat de peste un an. Săptămâna aceasta, Aleksandar Vucic se va întâlni cu noul reprezentant al UE însărcinat cu dialogul dintre Belgrad şi Pristina, Miroslav Lajcak, va călători la Moscova şi se va întâlni cu reprezentanţi kosovari la Casa Albă.
După ce a votat duminică, şeful statului a avertizat că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”.
Minoritatea sârbă din Kosovo a fost, de asemenea, chemată la urne cu prilejul acestor alegeri. În oraşul Mitrovica din nordul provinciei Kosovo, Zoran Milentijevic (57 de ani) a declarat că va vota tabăra prezidenţială şi a oferit următoarea motivaţie: „Vreau să-i ofer o şansă mai bună de a termina (discuţiile) cu Priştina, de a ajunge la un acord”.
