Persoanele arestate aparţin brigăzilor Hezbollah, cea mai radicală facţiune pro-iraniană din Irak, pe care Washingtonul o acuză în mod regulat că se află în spatele atacurilor cu rachete împotriva soldaţilor şi diplomaţilor săi din Irak.
Cel puţin 33 de atacuri au vizat soldaţi sau diplomaţi americani în Irak din octombrie 2019, dintre care şase în ultimele două săptămâni. Multe dintre ele au fost revendicate de grupuri obscure de mici dimensiuni, care disimulează în realitate acţiuni ale unor facţiuni armate pro-iraniene, potrivit experţilor.
Ca semn că situaţia trezeşte îngrijorare la cel mai înalt nivel, prim-ministrul Mustafa al-Kazimi a dedicat recent un Consiliu de securitate (consiliu de miniştri) în format restrâns acestei probleme a atacurilor cu rachete, promiţând tragerea la răspundere a făptaşilor.
Această nouă abordare fermă coincide cu lansarea, pe 11 iunie, a unui „dialog strategic” care ar trebui să redefinească cooperarea dintre Bagdad şi Washington, dar despre care experţii estimează că nu va genera rezultate semnificative.
Soldaţii americani, în număr de 5.200 anul trecut, înainte ca sute dintre ei să fie retraşi din cauza atacurilor cu rachete şi a epidemiei noului coronavirus, se află sub ameninţarea unei decizii de expulzare adoptată de parlamentul irakian, dar niciodată pusă în aplicare de guvern.
Tensiunile dintre Washington şi Teheran, duşmani declaraţi care îşi dispută influenţa în Irak, s-au accentuat în ultimele luni. Asasinarea la începutul lunii ianuarie a generalului iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său irakian în Bagdad a fost aproape de a declanşa un conflict deschis.
După acel moment, Irakul are un nou guvern, cu o orientare aparent mai pro-americană, iar atacurile cu rachete care au ucis trei americani şi un britanic în ultimele luni, s-au rărit la un moment dat, după care s-au intensificat
