”Această muncă ne oferă pur şi simplu cea mai completă istorie a expansiunii Universului până la această oră”, a subliniat unul dintre cercetători, Will Percival, de la Universitatea din Waterloo, Canada.
Harta, rodul unei colaborări de peste 20 de ani a sute de oameni de ştiinţă din cadrul a circa 30 de instituţii diferite de pe glob, a fost realizat plecând de la cel mai recent sondaj cosmologic al SDSS (Sloan Digital Sky Survey), denumit ”The extended Baryon Oscillation Spectroscopic Survey” (eBOSS), cu ajutorul unui telescop situat în New Mexico, Statele Unite.
Graţie a numeroase lucrări teoretice desfăşurate de-a lungul timpului pe tema Big Bang-ului, precum şi asupra observaţiei fondului difuz cosmologic (o radiaţie luminoasă slabă rămasă în urma Big Bang), primele momente ale universului sunt relativ binecunoscute de către cercetători.
Studiile realizate asupra galaxiilor, precum şi măsurători ale distanţelor au oferit totodată o bună înţelegere asupra expansiunii Universului produse în decursul acestor ultime miliarde de ani.
Harta arată filamente de materie şi vid care definesc structura Universului de la începuturile sale, pe când avea doar 380.000 de ani.
Pentru partea hărţii referitoare la imaginea Universului de acum şase miliarde de ani, cercetătorii au observat galaxiile cele mai vechi şi de un roşu mai intens. Pentru erele mai îndepărtate, s-au concentrat asupra galaxiilor cele mai tinere, de culoare albastră.
Pentru a ajunge mai departe în timp, şi anume până la 11 miliarde de ani, ei au folosit quasari – galaxii care au în centru o gaură neagră supermasivă, cu o luminozitate extrem de mare datorită materiei înghiţite.
Harta arată că la un anumit moment expansiunea Universului s-a accelerat, fenomen care a continuat apoi. Această accelerare pare să se datoreze, potrivit cercetătorilor, prezenţei energiei negre, un element invizibil care se integrează teoriei generale a relativităţii formulată de Einstein, dar a cărei origine nu este încă elucidată.
