În august 2015, în timpul valului masiv de imigrări în Germania, cancelarul Angela Merkel a rostit replica devenită celebră: „Facem față situației”. Acum, după cinci ani, este clar că încă nu am făcut totul, dar cel puțin ne îndreptăm în direcția cea bună. Această concluzie provizorie este extrasă dintr-un raport privind integrarea refugiaților, realizat de Institutul German de Cercetări Economice (DIW).
„Studiile arată că integrarea refugiaților a avut loc cu succes în multe domenii”, a declarat miercuri la Berlin, în timpul prezentării studiului, C. Katharina Spieß, economist și șef al Departamentului Educație și Familie din cadrul DIW Berlin și unul dintre autorii raportului. Acest lucru este valabil mai ales în cazul sectorului școlar.
Conform documentului DIW, accesul la educație și promovarea participării la viața socială și pe piața muncii sunt, de asemenea, cheile integrării cu succes a refugiaților.
În conformitate cu standardele Republicii Federale Germane, refugiații au adesea un nivel de educație mai scăzut. Dacă privim, însă, calificările educaționale din perspectiva țării de origine a imigranților, se conturează o imagine diferită: 75% dintre sirieni, care formează în prezent cel mai mare grup al solicitanților de azil, se încadrează în populația cu studii superioare.
Potrivit autorilor studiului, acest lucru are, de asemenea, un efect pozitiv asupra integrării în țara țintă, pentru că imigranții care aparțin părții mai educate a societății lor de origine învață mai rapid limba germană, sunt mai sănătoși și au mai mult succes pe piața muncii. 43% dintre refugiați sunt acum angajați stabili. Cu toate acestea, așteptările lor nu au fost întotdeauna îndeplinite, având în vedere că, în 2016, peste 60% dintre refugiați sperau că vor găsi un loc de muncă în decurs de doi ani, dar numai 32% dintre aceștia au reușit cu adevărat.
Raportul DIW acordă o atenție deosebită situației copiilor și adolescenților și ajunge la o concluzie pozitivă: mai mult de 50% dintre copiii și adolescenții proveniți din familii de refugiați se descurcă să îndeplinească sarcini cotidiene care implică dialog cu nativi germani, iar 52% sunt implicați în cluburi sportive. Peste 80% au o legătură strânsă cu școala lor. Raportul DIW mai arată că marea majoritate a copiilor și a tinerilor din familii refugiate vorbesc cu prietenii lor preponderent limba germană. Acest lucru se aplică chiar și la 90% dintre copiii în vârstă de 12 ani.
În opinia cercetătorilor DIW, accesul la educație și activități de agrement este, prin urmare, una dintre cerințele de bază pentru o integrare de succes. Aceleași metode sunt valabile și în ceea ce privește femeile, în cazul cărora există încă loc pentru îmbunătățiri considerabile. De regulă, femeile au parte de contact social mai scăzut decât bărbații și, de asemenea, găsesc mai greu de muncă. Conform concluziilor studiului, acest lucru se datorează în principal opțiunilor reduse pe care le au în ceea ce privește îngrijirea copiilor, alegând prin urmare să rămână acasă cu aceștia.
Studiul DIW surprinde o imagine eterogenă când vine vorba de îngrijorările legate de fenomenul imigrației. Deși în ultimii cinci ani a scăzut preocuparea intensă a populației locale în ceea ce privește afluxul de refugiați în Germania, imigranții înșiși devin din ce în ce mai preocupați de rasism și xenofobie. Berliner Zeitung (preluare Rador)
