Rolul securistului Alexandru Rafila tatăl: mărturii teribile ale oponenţilor regimului comunist. Mărturiile celor care au trăit teroarea în perioada în care a fost instaurat comunismul în România sunt, de-a dreptul, cutremurătoare. Rezistenţa anticomunistă de pe Valea Crişului Alb a fost înfrântă cu mult sânge în perioada în care Alexandru Rafila era şeful Securităţii. „Când era grajdul aproape terminat cu arsul a venit Rafila, comandantul Securităţii din Arad, şi a asistat până eu cu fratele meu şi cu un cetăţean din Almaş au scos cadavrul neînsufleţit al lui Leanu din foc şi a identificat cum s-a împuşcat. Erau arse picioarele de la jumătatea genunchilor în jos la fel şi mâinile cum a ţinut pistolul mitralieră. Acest tiran Rafila i-a adresat înjurături şi ne-o spus să-l ducem cu ce putem la groapă.“, a povestit într-un interviu Darău Igna, potrivit Adevărul.
Rafila nu trebuie să-și renege tatăl, ci pe torționarul Alexandru Rafila , scrie Cătălin Prisecariu. Este profesorul Alexandru Rafila, care acum cere un vot public pentru un mandat de parlamentar, obligat să le spună celor cărora le cere votul dacă tatăl său este torționarul Rafila și, dacă da, care e judecata sa morală în legătură cu actele tatălui său? Fără echivoc, da. Am trăit vremurile Securității. Aș vrea să știu dacă acum copiii ei ajung să ne conducă, scrie Mircea Marian în Newsweek.
Parcurile istorice și spațiile verzi dintre blocuri riscă să devină suprafețe construibile în urma unor modificări legislative realizate cu girul PSD și PNL. Mai precis, ar putea duce la apariția unor construcții în parcurile istorice precum Cișmigiu sau Herăstrău și la construirea pe spațiile verzi dintre blocuri, dacă acestea au fost retrocedate. Iar asta deși textul legislativ are la bază o cercetare desfășurată în trei mari orașe din România – Timișoara, Cluj și București – ce avea ca scop tocmai identificarea „scăpărilor” din legea inițială. Proiectul a fost realizat de Asociația Peisagiștilor (AsoP) din România, în strânsă colaborare cu mai multe organizații specialiste în domeniu, scrie Pressone.
Florian Coldea a intrat în afaceri. S-a asociat cu gen (r) Cocoru, ex-șeful interceptărilor. Florian Coldea, fostul număr doi în Serviciul Român de Informații, a decis să înceapă să facă bani la pensie. Acesta a înființat o firmă în București împreună cu generalul (r) SRI Dumitru Cocoru, fost adjunct al Serviciului. Compania se numește Strategic SYS SRL. Obiectul principal de activitate al firmei constă în „Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. Cele secundare merg de la „Reproducerea înregistrărilor” până la „Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice”. Dumitru Cocoru a fost adjunct al directorului SRI, fiind numit în această funcție în ianuarie 2009, scrie Newsweek.
Viața rușilor albi din Bucureștiul interbelic: Duci, conți și moșieri ajunși simpli muncitori. Kurcioglu, milionarul devenit vânzător ambulant pe străzile Bucureștiului. Ion Tik, reporter al revistei Ilustrațiunea Română, o publicație de prestigiu în perioada interbelică, a făcut în 1931 o incursiune în lumea refugiaților ruși din București. Locul ales de jurnalist avea să fie un restaurant cu specific rusesc, numit “La Urs” şi situat pe terasa unui bloc din Piaţa Senatului (astăzi Piața Națiunile Unite). „Câţi duci, conţi, prinţi, profesori, avocaţi sau moşieri din Rusia de altă dată nu sunt astăzi decât numai nişte simpli şofeuri, restauratori, dansatori sau lucrători de uzine?” se întreba jurnalistul. “Câte mâini delicate de contese nu spală rufe în foburgurile Parisului, sau la periferiile Berlinului? Câte figuri glorioase ale vechei Rusii nu cerşesc în trista lor pribegie?”… Simeon Kurcioglu a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Tiflis. Revoluţia roşie i-a ucis într-o noapte de groază soţia, fratele şi cumnaţii doar pentru că erau ‘burjui’”, scrie Punct.News.
Drone de luptă, coproducţie româno-israeliană. Dotări, preţ şi performanţe. Forţele Aeriene Române ar putea fi dotate cu drone de luptă fabricate în România de israelienii de la Elbit împreună cu specialiştii companiilor Avioane Craiova şi Romaero. În primă fază, Armata ar putea achiziţiona şapte sisteme tactic-operative de drone UAS clasa II, plus un pachet de suport logistic iniţial, totul la un preţ de aproximativ 280 de milioane de euro. Hermes 450 este propulsată de un modern motor rotativ Wankel, iar autonomia extinsă poate atinge 30 de ore într-un singur zbor. Viteza maximă este de 176 kilometri pe oră şi un plafon de zbor de 5.500 de metri, scrie Adevărul.
