Bogdan Chirițoiu, președintele autorității de concurență a prezentat joi, într-o videoconferință organizată de Pria Events, Raportul anual privind evoluția concurenței în sectoare cheie, unul dintre principalele subiecte abordate fiind cel al concentrărilor economice.
Acesta și-a exprimat unele îngrijorări legate de concentrarea suplimentară care s-ar produce în piața de telecomunicații prin preluarea activelor fixe al Telekom România de către Orange, în contextul în care acest sector este acum destul de competitiv dar limitat ca numpr de jucători.
Redăm mai jos integral declarațiile președintelui Consiliului Concurenței pe tema concentrărilor economice din România:
- „Zona de concentrări economice este una în care ne așteptăm să se întâmple schimbări în perioada următoare. Pe măsură ce multe firme au dificultăți, ne-am aștepta ca unele dintre ele să fie cumpărate de concurenți care sunt mai eficienți și mai puternici.
- În numere nu vedem acest lucru până acum. Numărul de concentrări economice din acest an este similar cu numărul de concentrări economice din anii anteriori, dar ne așteptăm ca undeva anul viitor să vedem cereri mai mari în această zonă.
- Va fi important să diferențiem între sectoarele unde credem că este benefică o concentrare, unde sunt prea fragmentate firmele din România ca să fie eficiente și unde o creștere a gradului de concentrare ar fi benefică din punct de vedere al competitivității și sectoare în care nu vrem să vedem așa ceva, sectoare în care credem că concurența este deja destul de restrânsă, piața este destul de concentrată și o concentrare suplimentară nu ar fi benefică pentru economia noastră.
- Ca exemplu: până acum am blocat sau am descurajat concentrări în zona de materiale de construcții, unde piața este destul de concentrată la noi, sau în zona de rețele fixe de telecomunicații, unde iarăși avem un număr limitat de actori.
- Vom vedea dacă și alte sectoare ne vor stârni preocuparea și vom fi reticenți în a aproba concentrări în zonele respective.
- Un test important pe zona asta cred ca va fi modul cum va decurge concentrarea sau vânzarea unora dintre activele fixe ale Telekom către Orange. Aceasta este o piață de maxim interes în perioada următoare.
- Sunt zone unde vedem o concurență intensă de care suntem mulțumiți si unde mai degrabă vrem să pastrăm nivelul acesta de concurență, precum telecomunicațiile.
- Aici suntem multumiți de presiunea concurențială care exista în piața românească și ne dorim ca in viitor, trecând la 5G, trecând prin această operațiune între Telekom și Orange, vrem să păstram un grad înalt de concurență în piață, ca să avem în continuare servicii bune, la preturi bune.
- Doi – suntem mulțumiți de concurența în zona comerțului, atât a celui nealimentar cât și a celui alimentar. Gradul acesta puternic de concurență în zona comerțului alimentar cred că s-a văzut în pandemie.
- După mine comerțul alimentar este eroul crizei, este sectorul care a fost supus unui șoc puternic la începutul pandemiei si a rezistat si am văzut ca a rezistat și am văzut că avem creșteri moderate de prețuri, deși au fost fluctuații mari, o cerere puternică la începutul crizei, presiune pe lanțurile logistice în momentul în care statele închideau granițele ori șoferilor nu li se mai permitea să circule, erau puși în carantină etc.. Deci cu toate presiunile acestea, panica populației care cumpăra și a dificultăților logistice, sectorul a funcționat, nu am ajuns să avem penurie, nici creșteri foarte mari de preț, fapt care ne arată reziliența sectorului.
- Aici sunt mândru că am contribuit și noi la calmarea spiritelor. A fost un risc real la începutul pandemiei să ne trezim cu mpsuri panicarde de înghețare a prețurilor, care probabil ar fi dus la o catastrofă, la situația din comunism, pentru cei care ăși aduc aminte, cu lipsă de alimente și cozi la magazine.
- Mă bucur că mințile mai calme au câștigat această dezbatere din prima parte a anului și nu am recurs la măsuri de panică ce ar fi făcut mult mai rău decât bine.
- Faptul că noi am putut, în special bazandu-ne pe Monitorul prețurilor, să avem informații in timp real la evolutia prețurilor la principalele produse alimentare în marile rețele comerciale și am putut să vedem că creșterile de preț nu erau atât de mari cum erau prezentate sau suspectate, aceste informații au ajutat politicienii să ia deciziile corecte.
- În privința sectoarelor cu probleme, sunt cele tradiționale – materiale de construcție, profesiile liberale (aici ideal am vrea sa le liberalizam sau macar să oprim valul de reducere a concurenței în aceste zone).”, a declarat joi președintele Consiliului Concurenței.
Ce s-ar schimba în piața de comunicații prin preluarea operațiunilor fixe ale Telekom de către Orange
Orange a anunțat în data de 9 noiembrie că a semnat cu grupul elen OTE acordul pentru achiziția pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) la prețul de 268 milioane de euro. Telekom Romania Communications este deținută de grupul elen OTE (54,01% din acțiuni) și de statul român (45,99% din actiuni).
Dacă tranzacția primește aprobarea Comisiei Europene și a Consiliului Concurenței, ar însemna că românii care au internet fix, TV, telefonie fixă ori pachete de servicii fix-mobile de la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) ar putea deveni de la sfârșitul anului viitor clienți ai Orange, așa cum s-a întâmplat cu clienții UPC după ce operatorul de comunicații prin cablu a fost cumpărat de Vodafone.
Pentru ca statul român să devină acționar unic în Telekom România Communications (fostul Romtelecom) nu ar fi fost vorba doar de preluarea pachetului majoritar de acțiuni ale grecilor de la OTE, ci s-ar fi pus problema existenței know-how-ului managerial și operațional pe termen lung, respectiv a disponibilității pentru investițiile care trebuiau făcute, a precizat pentru HotNews.ro Lucian Bode, ministrul Transporturilor și Comunicațiilor. Acesta spune că statul nu are drept de preemțiune și că prin actuala tranzacție statul român își întărește poziția alături de Orange și implicit valoarea participației.
Marea necunoscută: Ce câștigă statul român din tranzacția Orange-Telekom?
Dacă ar fi să ne orientăm doar după ceea ce s-a comunicat oficial în privința acestei tranzacții, am putea crede că statul român nu a făcut mai nimic în a-și păstra un cuvânt de spus într-un operator care deține infrastructuri de interes strategic național.
Pe baza doar a ce s-a comunicat oficial, ar însemna că Orange ar deveni acționarul majoritar (cu 54,01%) la Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom), companie la care statul ar avea în continuare 45,99% din acțiuni.
Mai mult, Orange și statul român ar fi acționari minoritari la Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote), în condițiile în care această companie va continua să opereze în piața din România sub controlul OTE (70% din acțiuni).
Lucrurile nu ar arăta deloc bine pentru statul român, despre care unele surse guvernamentale susțin că ar fi avut un drept de preemțiune în cazul în care OTE ar fi decis să vândă.
Nu era oare mai bine ca statul să cumpere participația OTE la Telekom Fix? Nu putea găsi statul 268 milioane de euro? Statul român ar fi preluat integral controlul asupra vechiului Romtelecom și ar fi avut un cuvânt mai puternic de spus și la fostul Cosmote.
- Sub protecția anonimatului, mai multe surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că achiziția Telekom Romania (Fix) de către Orange nu s-ar rezuma doar la cele comunicate acum oficial, ci ar fi urmată de o nouă operațiune în care Telekom Romania (Fix) ar fi absorbită de Orange Romania, în care statul român ar deține 20% din acțiuni.
Potrivit surselor HotNews.ro, în vara acestui an, Orange, cel mai mare operator local de comunicații mobile, ar fi semnat un acord de principiu cu statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, pentru preluarea operațiunilor fixe ale Telekom România, statul român urmând să dețină 20% din acțiunile noii entități create.
Un Memorandum privind semnarea acestui acord de principiu a și fost prezentat în luna august în ședință de Guvern, potrivit surselor HotNews.ro.
- Termenii acestui acord între statul român și Orange sunt confidențiali, iar Memorandumul nu a fost făcut public.
Chiar dacă ulterior Orange absoarbe și participația statului (45,99%), iar statul ar primi 20% din noul Orange România, tot nu e clar de ce ar fi mai bine decât varianta în care statul ar fi deținut complet propriul operator-Romtelecom.
Legat de participația statului în Telekom, în contextul tranzacției dintre Orange și OTE, ministrul Lucian Bode a declarat pentru HotNews.ro că ‘după multe eșecuri răsunătoare din trecut față de care statul român a rămas pasiv, ceea ce contează acum cel mai mult e că interesele statului român vizavi de acest subiect au fost protejate așa cum trebuie„.
Cum însă termenii și structura tranzacției dintre Orange și Telekom în România sunt secretizate, este greu de spus la acest moment cât de bine au fost protejate interesele statului în Telekom România.
Cât despre Telekom România Mobile Communications (fostul Cosmote), de a cărui achiziție ar fi fost interesat DIGI/RCS&RDS, sursele HotNews.ro susțin că tranzacția ar fi picat în condițiile în care RCS&RDS ar fi oferit doar o treime din prețul solicitat de grupul DT/OTE.
Implicațiile achiziției Telekom Romania (Fix) de către Orange: Cum ar fi afectată concurența și prețurile din piață?
Click pentru a deschide
Este greu de crezut că după finalizarea tranzacției, Orange România va rămâne o entitate separată de Telekom România Communications, în care să rămână doar cu pachetul majoritar de acțiuni. Orange își dorește o integrare completă cu Telekom, pe modelul Vodafone-UPC.
Este posibil deci să asistăm la o fuziune prin absorbție a Telekom Romania (fix), ceea ce va duce la o concentrație și mai mare în piața de comunicații.
- Dispariția unui operator ca Telekom România (Fix) ar putea duce la reducerea competiției din piață și creșterea prețurilor.
Comisia Europeană în colaborare cu Consiliul Concurenței din România va analiza în perioada următoare în ce măsura această tranzacție afectează sau nu concurența.
Cel puțin din punct de vedere al veniturilor, o fuziune între Orange și Telekom România Communications (fostul Romtelecom) ar crea o entitate care ar deține peste 55% din totalul veniturilor industriei de comunicații electronice.
Acest fapt a fost semnalat recent de dr. Nicolare Oacă, expert în telecomunicații, care susține că „vânzarea Romtelecom către Orange ar fi o greșeală fatală a Guvernului Orban”, care va duce la reducerea concurenței, pierderea controlului statului asupra unor active strategice și creșterea prețurilor.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, situația financiară a celor două companii arăta astfel la sfârșitul anului 2019:
Orange Romania:
- Venituri totale: 5.950.997.821 lei
- Profit net: 384.682.125 lei
- Angajati: 2.472 persoane
Telekom Romania Communications:
- Venituri totale: 3.211.864.199 lei
- Pierdere neta: 794.823.920
- Angajați: 3.962 persoane
Veniturile cumulate ale celor două companii au fost de peste 9,16 miliarde de lei în 2019, cât 55,8% din totalul veniturilor din piața de comunicații electronice din România care a atins nivelul de 16,48 miliarde de lei anul trecut, potrivit Autorității de reglementare în Comunicații (ANCOM).
În privința cotelor de piață pe segmentul furnizării de servicii fixe (internet fix, TV și telefonie fixă) simpla achiziție a operațiunilor fixe ale telekom de către Orange nu pare să creeze mari probleme concurențiale, deoarece RCS&RDS este lider detașat pe acest segment.
Click pentru a deschide
Conform ultimelor date oficiale ale ANCOM, la finele anului 2019, pe zona de internet fix Orage și Telekom România (Fix) ar fi avut împreună 24% din numărul total de abonați, cu mult în urma RCS&RDS care avea o cotă de piață de 53%.
Diferența ar fi la fel de mare și pe segmentul abonaților TV, unde RCS&RDS deține tot o cotă de piață de 53%, in timp ce Orange și Telekom Fix ar avea împreună abia 21% din totalul abonaților TV din România.
Abia pe zona de telefonie fixă, Orange și Telekom Fix ar ajunge pe primul loc in piață cu 40% din totalul liniilor de telefonie fixă, dar și aici lucrurile ar fi echilibrate deoarece RCS&RDS are 33% din piață, iar Vodafone are 24% după preluarea UPC.
De urmărit este și ce se va întâmpla în zona de telefonie mobilă, dacă în loc de 4 operatori vor mai rămâne doar 3 operatori.
Deocamdată însă, tranzacția dintre RCS&RDS și Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote) a picat, grupul elen OTE promitând în ultimul raport financiar că vrea să transforme divizia de comunicații mobile într-o „entitate agilă și de succes” pe piața din România.
