”Se prefigurează o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri”, au arătat în repetate rânduri membrii Consiliului de Administrație al BNR, potrivit minutei ședinței din 15 ianuarie, în condițiile în care potențiala țintă de deficit bugetar pentru 2021 și unele măsuri anunțate/adoptate deja de noul Guvern (precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar), fac probabilă inițierea în acest an a consolidării bugetare. ”Persistă totuși incertitudini semnificative în ceea ce privește dimensiunea și instrumentele consolidării bugetare cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condițiile creșterii posibil peste așteptări a deficitului bugetar în 2020”, se mai arată în documentul publicat marți de Banca Centrală.
Ce mai arată minuta discuțiilor:
- Incertitudini și riscuri crescute vin din mediul extern, au subliniat membrii Consiliului, date fiind creșterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele țări europene și reînăsprirea recentă a restricțiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariției unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, de natură să întârzie recuperarea economică în zona euro, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta efectele.
- Membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția suferită anterior, deși ceva mai puțin decât s-a anticipat, crescând cu 5,8 la sută în termeni trimestriali, după scăderea cu 12,2 la sută din trimestrul anterior și reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în trimestrul II.
- Redresarea s-a datorat mai cu seamă consumului gospodăriilor populației. Acesta s-a redinamizat puternic după ridicarea unor restricții de mobilitate, pe fondul situației relativ ameliorate a pieței muncii și al reaccelerării creșterii venitului disponibil real. În același timp, formarea brută de capital fix (investițiile- n.red) a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice și cu sprijinul programelor guvernamental.
- Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în termeni anuali, ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a continuat să se reducă.
- Membrii Consiliului au remarcat că situația de pe piața muncii a cunoscut o relativă ameliorare de la mijlocul trimestrului III 2020, pe fondul redresării activității în sectoare importante, dar și cu aportul măsurilor guvernamentale destinate păstrării relațiilor de muncă. Efectivul salariaților din economie a crescut continuu în intervalul august-noiembrie, recuperând o bună parte din scăderea suferită în primăvară, iar rata șomajului BIM a urmat o traiectorie prevalent descrescătoare, coborând de la vârful de 5,5 la sută atins în contextul pandemiei în luna iulie, la 5,1 la sută în noiembrie.
- Pe orizontul apropiat de timp, situația pieței muncii va rămâne probabil favorabilă – inclusiv pe fondul prelungirii unor măsuri de sprijin guvernamental și al adaptării progresive a activității și condițiilor de lucru ale firmelor la distanțarea socială. Perspectiva mai îndepărtată continuă însă să fie marcată de incertitudini ridicate, în condițiile agravării crizei sanitare în unele țări europene și ale prelungirii actualului val pandemic pe plan intern, ce induc riscuri la adresa unor sectoare și viabilității unor firme.
- Rata de schimb a leului a rămas relativ stabilă inclusiv în prima parte a lunii ianuarie 2021, în linie cu comportamentul său din 2020, susținut de diferențialul ratelor dobânzilor de pe piața financiară, în condițiile unei scăderi treptate a acestuia, au arătat membrii Consiliului. În același timp, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului anterior, iar IRCC și-a accentuat ușor descreșterea în debutul anului curent; caracteristicile indicelui rămân însă o sursă de incertitudine în ceea ce privește transmisia politicii monetare, au reiterat unii membri ai Consiliului.
- S-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului IV 2020, pe fondul programului IMM Invest România și al tendinței descrescătoare a ratelor dobânzilor. Și creșterea creditelor în lei ale populației a rămas robustă, dar în contextul decelerării ei graduale, în principal pe segmentul creditelor de consum. Astfel, ponderea în total a componentei în monedă națională a urcat în noiembrie la 69,3 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996. S-au făcut referiri și la moratoriile de credite, cu impact favorabil asupra soldului creditului în lei, dar și asupra venitului disponibil real, pe perioada suspendării obligațiilor de plată față de instituțiile de credit, însă cu efecte contrare, ulterior.
- În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informații și analize, rata anuală a inflației va cunoaște probabil o creștere ușoară în primele două luni ale anului curent, urmată de o corecție la finele trimestrului I. Principalele influențe în sens ascendent din debutul anului sunt așteptate să vină din evoluția prețului combustibililor, inclusiv pe fondul efectului de bază asociat eliminării supraaccizei la carburanți în ianuarie 2020, precum și din dinamica prețurilor administrate, în contextul liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici. Incertitudinile asociate acestui proces ( liberalizarea pieței energiei electrice) sunt însă considerabile, au concluzionat membrii Consiliului în urma evaluării făcute, cu potențiale implicații mai pronunțate asupra dinamicii IPC pe orizontul scurt de timp decât cele previzionate.
- Redresarea economică din trimestrul IV 2020 – mult încetinită față de intervalul anterior și implicând o reamplificare ușoară a declinului în termeni anuali al economiei –, își accentuează caracterul inegal din perspectivă structurală, în contextul reacutizării pandemiei de coronavirus și al noilor restricții instituite pe plan intern și în alte țări din UE.
În data de 15 ianuarie 2021, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință, la care au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Consiliul de administrație al BNR a menținut decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.
