Româncele trăiesc în medie mai mult ca românii, dar diferența duratei medii de viață a scăzut în ultimii ani cu aproape un an, arată datele Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews.ro. Spre finanlul ciclului de viață, lucrurile se inversează. Speranța de viață sănătoasă la 65 de ani e mai mare în rândul bărbaților români decât în cazul femeilor, mai arată datele.
De ce femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbații?, se întreabă INS. Şansele la o viaţă mai lungă sunt, în toate ţările membre ale UE, mai mari în cazul femeilor. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.
În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbaţi şi de 79,6 de ani pentru femei.
Speranţa de viaţă, calculată pentru anumite vârste, este un indicator relevant în domeniul statisticii sănătății, fiind reper pentru configurarea politicilor sociale care iau în considerare ciclul de viaţă al femeilor şi bărbaţilor, cum ar fi: politicile de ocupare, în domeniul pensiilor, al îngrijirii sănătăţii, îngrijirii de lungă durată etc. De exemplu, pe baza valorii indicatorului speranța de viață la 60 ani, se poate aprecia longevitatea unei populații, în special când aceasta este marcată de fenomenul de îmbatrânire.
Este cunoscut faptul că persoanele vârstnice au o stare de sănătate mai precară și o mortalitate mai ridicată, comparativ cu cele care aparțin grupelor de vârstă mai tinere.
În țara noastră, speranța de viață la 60 de ani este în creștere; în anul 2018, se estima că o persoană ajunsă la
această vârstă, ar mai fi avut de trăit, în medie, 20,2 ani. Deşi speranţa de viaţă scade odată cu vârsta, diferenţele pe sexe se menţin superioare la femei pe tot parcursul vieţii. La vârstele înaintate, ecartul dintre sexe se diminuează, ajungând să fie mai mic de un an la vârsta de 80 de ani.
Speranța de viaţă sănătoasă măsoară numărul mediu de ani pe care o persoană se așteaptă să îi trăiască, la o anumită vârstă, cu o stare de sănătate bună, având în vedere ratele specifice de mortalitate, morbiditate şi riscul de invaliditate pentru anul respectiv.
Conceptul speranţă de viaţă sănătoasă a fost propus în 1964, iar prima metodă de estimare a valorilor indicatorului denumit speranţa de viaţă sănătoasă a fost propusă în 1971. Indicatorul combină informaţii asupra prevalenţei pe vârste a stării de sănătate şi de boală, cu date asupra mortalităţii pe vârste. În anul 1989, a fost stabilită o rețea de cercetare internațională (REVES) pentru a promova utilizarea indicatorului speranța de viață sănătoasă și pentru a îmbunătăți comparabilitatea datelor între statele lumii. Astăzi, Organizația Mondială a Sănătății calculează și alți indicatori suplimentari – precum speranța de viață ajustată în funcție de dizabilități.
Populaţia României trăieşte mai mult în prezent, comparativ cu anul 2008, însă nu şi mai sănătos. Afirmația este valabilă pentru ambele sexe. În anul 2018 bărbaţii au o speranţă de viaţă sănatoasă mai mare decât cea a femeilor cu 0,4 ani, faţă de situaţia inversă înregistrată în anul 2008, când speranţa de viaţă sănătoasă a femeilor o depăşea pe cea a bărbaţilor cu 2,9 ani. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 59,6 ani (în anul 2018), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,2 ani (în anul 2018), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2018, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranța de viață sănătoasă la naștere este de 0,4 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.
Populaţia rezidentă a ţării continuă să se caracterizeze printr-un excedent numeric al populaţiei feminine, în special pentru grupele de vârstă de peste 50 ani, și mai evident la peste 85 ani. Raportul de masculinitate, la 1 ianuarie 2020, a fost de 95,7 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Până la vârsta de 56 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al femeilor, începând cu această vârstă numărul femeilor devenind mai mare şi ajungând la grupele de vârstă de peste 85 ani de aproximativ două ori mai mare decât cel al bărbaţilor.
Populaţia din mediul rural este mai îmbătrânită decât cea din urban. La 1 ianuarie 2020, aproximativ 20,6% din populaţia rurală a depăşit vârsta de 65 ani, în totalul populaţiei feminine rurale ponderea femeilor vârstnice fiind de aproape 24,7%.
La 1 ianuarie 2020 „longevivii”, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,8% din totalul populaţiei, în creştere comparativ cu anul 2010 (3,6%). Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 34,8% erau bărbaţi şi 65,2% femei. Indicele de îmbătrânire a populaţiei a crescut în ultimii ani la ambele sexe, ajungând la 1 ianuarie 2020 la 95,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la masculin şi 148,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la feminin.
Comparativ cu anul 2010, indicele de îmbătrânire demografică a crescut cu 15,5 puncte procentuale la masculin şi cu 22,9 puncte procentuale la feminin. Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 40,6 ani (2010) la 42,3 ani (1 ianuarie 2020), vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”.
Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,9 ani a fost şi în 2020 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,3 ani.
În mediul urban, vârsta medie a populaţiei feminine a fost cu 3,2 ani mai mare decât cea a populaţiei masculine, iar în mediul rural cu 3,3 ani.
Posibile explicatii ale duratei de viață diferite în cazul bărbaților și femeilor:
Între timp, lucrurile s-au schimbat. Știm că durata de viață e afectată de factorii biologici, comportamentali și de mediu, dar nu știm cu precizie intensitatea cu care aceștia influențează cât anume trăim.
Alt motiv care a contribui la schimbare țin de anumite evidențe medicale. Bărbații fumează mai mult, de pildă. În trecut, anumite boli infecțioase afectau mai mult femeile, reducându-le speranța de viață. Dar progresele din medicină au mai ”armonizat” din diferența duratei vieții.
E drept, diferențele la nivel de țari sunt mari. În Rusia, femeile trăiesc cu 10 ani mai mult decât bărbații, în vreme ce în Bhutan diferența e mai mică de jumătate de an.
Un alt argument ține de faptul că , de exemplu, bărbații tind să aibă mai multe grăsimi în jurul organelor (au mai multă „grăsime viscerală”) în timp ce femeile tind să aibă mai multe grăsimi așezate direct sub piele („grăsime subcutanată”).
