Potrivit textului, România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice).
„Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”, scriu aceștia.
Redăm revendicările organizațiilor:
- Inițierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar), un număr obținut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experți educaționali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de școală din primele 10% țări în topul testărilor PISA;
- Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an școlar din Uniunea Europeană și plasarea acestor soluții pe un loc fruntaș în dezbaterea parlamentară și în comunicarea dumneavoastră publică;
- Extinderea actualului program de educație remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat și pe perioada vacanței de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educație este certă. Activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/sau al organizațiilor neguvernamentale;
- Începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învățare și a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a școlilor;
- Vacanțele lungi afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală. Vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
- În același timp, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea școlilor și să dea dovadă de responsabilitate. Și, mai ales, este important ce și cum învață elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educație. Solicităm crearea de spațiu în structura anului școlar, dedicat planificării, formării, reflecției și învățării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum și pentru colaborarea cu colegii din școală în vederea îmbunătățirii procesului de învățare, în interesul elevilor.
- Elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați prin faptul că pentru ei anul școlar este mai lung (anul acesta este de 36 săptămâni – n.r.). Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
- Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învățământ, prin finanțarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educație remedială în școli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanți, reparații capitale și investiții în baza materială a școlilor);
- Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru școli și pentru copiii din România (masă caldă în școli, unități de învățământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi și palate ale copiilor în care să se desfășoare orele de educație remedială și activități extrașcolare, biblioteci școlare moderne).
„Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm și transpartinic, inacțiunea va afecta toate domeniile societății, făcând dezvoltarea României și creșterea calității vieții un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna țara”, încheie aceștia.
Inițiator: Societatea Academică din România
Semnatari:
Asociația Elevilor din Constanța
Asociația Elevilor din București și Ilfov
Asociația Elevilor din Bacău
Asociația Elevilor din Mureș
Asociația Elevilor din Maramureș
Asociația Vâlceană a Elevilor
Roma Education Fund
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar
Federația Coaliția pentru Educație
Organizația Salvați Copiii România
World Vision România
Asociația Școlilor Particulare
Fundația Hope and Homes for Children România
