Suedia vs România la un an de pandemie: avem 10.835 de morţi în plus. A fost un succes strategia relaxată a nordicilor? Suedia, care a adoptat o strategie relaxată de combatere a Covid-19, avea la final de aprilie 2020 un număr de 2.274 de persoane decedate, iar România – 650 de morţi. „Comparăm numărul de decese după un an”, au spus atunci cercetătorii suedezi. La data de 7 aprilie 2021, România are 24.386 de decese la 983.000 de cazuri, iar Suedia – 13.533 de decese la 835.000 de cazuri. Cifrele arată că Suedia stă mai bine comparativ cu ţări din Europa precum Marea Britanie, Italia, Franţa, însă unii cercetători susţin că situaţia ar trebui comparată cu a altor ţări nordice – unde numărul de morţi este mult mai mic, de exemplu, Norvegia are circa 700 de decese, potrivit Adevărul.
„Specialiștii” de la Electrica. Cum ajung doi oameni ai ministrului Virgil Popescu să câștige peste 5.000 de euro pe lună. Cristian Boșoancă a terminat Colegiul Economic de la Drobeta-Turnu Severin în 1998. Apoi a făcut la Târgu Jiu încă doi ani de facultate pentru a primi licența de economist. Interesant este și faptul că Virgil Popescu, actualul ministru al energiei, este tot din Turnu Severin și a predat la Colegiul Economic în perioada în care domnul Boșoancă își făcea studiile. În 2012, este angajat în managementul Casei Județene de Sănătate Mehedinți. Trăiască USL-ul, căci avea zero expertiză în domeniu. În aprilie 2020 este numit director de cabinet al ministrului liberal Virgil Popescu. La scurt timp, în iulie, Guvernul îl numește pe domnul Boșoancă în Consiliului de Administrație la Electrica S.A., unde este ales președinte, deși are zero calificări, scrie Valeriu Nicolae în Libertatea.
Afaceri în subteran | Lista firmelor care au primit spații la metrou de la sindicalistul Rădoi. Fost senator și deputat, liderul sindical Ion Rădoi a direcționat, conform documentelor consultate de Europa Liberă, încă de acum 18 ani spațiile magazinelor de la metrou spre apropiații săi. Aceste locuri au ajuns în administrarea sindicatului după ce au fost cedate de compania publică Metrorex .Anul 2003 este momentul în care firma sindicatului, Sindomet Servcom SRL, încheie un prim contract prin care spații comerciale ajung la apropiații lui Ion Rădoi. Firma Nivi Prod Com Prest primea atunci de la Sindomet Servcom un spațiu comercial în stația de metrou de la Piața Unirii, cea mai aglomerată din București. Societatea era deținută la acel moment de Ninel Minea și Viorica Minea. Cei doi sunt părinții Elenei Claudia Minea, o apropiată a lui Rădoi, scrie Europa Liberă.
Prețurile caselor reîncep să crească. Prețurile apartamentelor au revenit pe o traiectorie ascendentă în luna martie, cele mai mari creșteri fiind în București și Cluj-Napoca. După ușoarele scăderi consemnate în primele două luni ale acestui an, prețurile locuințelor din România au revenit, la începutul primăverii, pe o traiectorie ascendentă. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente – atât noi, cât și vechi – s-a majorat cu 1,5% luna trecută, ajungând la un nivel de 1.379 de euro pe metru pătrat util (față de 1.358 de euro pe metru pătrat util la finele lui februarie), scrie Profit.ro.
Raportul anual al Amnesty International dezvăluie o imagine întunecată: în contextul pandemiei de coronavirus, drepturile omului sunt călcate în picioare în lumea întreagă. În multe părți ale lumii, criza COVID-19 a accentuat inegalitatea, discriminarea și opresiunea. Organizația pentru drepturile omului atrage atenția că au avut de suferit mai ales grupurile sensibile, precum persoanele cu boli cronice, refugiații, angajații din sectorul medical, minoritățile, precum și femeile și fetele. „Numeroase țări au abuzat de criza coronavirus pentru a anula și mai mult principiile statului de drept și a limita și mai puternic drepturile civice sau nu i-au protejat suficient pe cei aflați în grupe speciale de risc și pe angajații din sistemul medical.”, , a afirmat șeful AI Germania, Markus N. Beeko, pentru Deutsche Welle.
Racolați din Aeroportul Otopeni pentru testări. Fără aprobare. Conducerea a închis ochii. O firmă înființată în august 2020 de patru persoane, printre care și cunoscutul medic chirurg Mihail Pautov, oferă testări rapide călătorilor care pleacă cu avionul din Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Clienții sunt racolați din interiorul aerogării, de la birourile de check-in, băgați în două autoturisme și o dubiță, îngrămădiți, și duși într-o parcare unde li se oferă un test antigen pentru COVID-19 efectuat într-un container sau un cort. Toată operațiunea nu are aprobarea Companiei Naționale Aeroporturi București, în schimb se desfășoară cu sprijinul angajaților de la Otopeni, scrie Newsweek.
Nicio audiere în aproape 2 ani într-un dosar cu un șef de la Apa Nova, Mihai Enea, dar de vină este pandemia, susține Parchetul Sectorului 5. În 2019, Libertatea scria că directorul Mihai Enea de la Apa Nova a fost înregistrat încercând să facă o înțelegere pentru ca un bucureștean să renunțe la o serie de plângeri adresate companiei. Parchetul de pe lângă Judecătoria S5 a deschis atunci un dosar pentru abuz în serviciu, în care până acum au fost audiate trei persoane și s-a încheiat un proces-verbal. Printre cele trei persoane nu se află însă și directorul înregistrat. Compania de apă spune că nu e parte din proces, iar Enea lucrează în continuare în firmă, potrivit Libertatea.
Chinurile post-Covid de la Iași: „Mi-au dat 10% șanse”. Pozitiv în ianuarie, și e tot internat. Pe cei care au avut forme severe, medicii îi învaţă cum să îşi crească capacitatea pulmonară, cum să facă mişcare în timp ce le monitorizează tulburările de tensiune sau ritm cardiac. „Dacă boala a fost severă, aceste sechele rămân foarte mult timp, iar la cei cu forme mai uşoare, modificările dispar mai uşor, însă majoritatea necesită programe de recuperare”, arată dr. Florin Mitu. Sunt pacienţi care intră în acest program post-COVID şi au o evoluţie foarte bună, le creşte calitatea vieţii. Dacă boala a fost severă, aceste sechele rămân foarte mult timp, iar la cei cu forme mai uşoare modificările dispar mai uşor, însă majoritatea necesită programe de recuperare, scrie Ziarul de Iași.
