Rep: Cine sunteți și ce înseamnă clubul vostru de robotică?
Mihai Melnic: Noi suntem un grup de elevi pasionați de robotică din zone diferite dar care au căutat întotdeauna acel ceva acel ceva care înseamnă NOUL și asta asta este ceea ce facem noi. Am început fiecare separat și am avut un proces în care am stat și ne-am găsit unii pe alții. Ne-am străduit în tot acest timp să cunoaștem cât mai mult și să ne dezvoltăm pasiunea legată de robotică. Extraordinar de mult.
Rep: Când a început toată activitatea? Cine vă coordonează? Câți membri sunteți în prezent?
Mihai Melnic: Am început acum aproximativ un an, în plină pandemie. Eu ieșisem dintr-o altă echipă dintr-un alt club și am hotărât să fac treaba asta pe propriile picioare și atunci am zis hai să o facem. E un lucru nou și practic noi începem să dezvoltăm niște baze, la un nivel mai mic sau la un nivel mai mare, în această nouă lume a roboticii. Am pornit de la doi oameni, eu și cu Răzvan, iar acum suntem 10 membri.
Rep: De unde vine pasiunea pentru robotică?
Mihai: E o plăcere, e acel ceva pe care îl simți în tine când descoperi ceva nou care îți dă întotdeauna energia și te încarcă și îți face munca mai ”wow”. Întotdeauna am vrut să văd și mai mult să descopăr și mai multe lucruri.
Răzvan: Robotica a fost un mod de a aplica lucruri pe care le învățam la școală. Robotica e una dintre puținele științe care combină fizica, chimia, fizica, biologia și matematica. Asta fiindcă aplicațiile roboților nu sunt foarte restrâns ci se pot aplica în mai toate domeniile, de la Medicină la Inginerie.
Eram uimit încă de când eram copil și mă uitam la desene animate, mă impresiona să văd că oamenii fac alți oameni, adică roboți.
Noi nu ne gândim doar la un robot ca la un obiect, ci gândim o soluție la o problemă. Pentru noi, roboții sunt soluții la probleme.
Rep: Ce competiții v-au influențat?
Răzvan: Prima noastră incursiune în lumea roboticii a fost cu o echipă de First Tech Challenge România (FTC) în această competiție scopul nostru principal este să. Cu asta am început
Mihai: Am început practic în clasa a IX-a când am ajuns la Liceul de Informatică din Iași și am aici o doamnă profesoară și un om care efectiv mi-a deschis lumea în zona asta. Am început să lucrăm acolo, să ne pregătim pentru aceste cerințe, iar apoi am continuat.
Rep: Cum concepeți un robot? Care sunt pașii, standardele? De unde vă cumpărați piesele?
Mihai Melnic: În primul și în primul rând plecăm de la o simplă idee pe care o dezvoltăm, o punem pe hârtie, apoi punem pe tablă, începem să o îmbunătățim, să vedem cum facem și mai multe lucruri și după începem să vedem care ar fi posibile posibilele riscuri la construirea robotului. Piesele noi le luăm din SUA, pentru că foarte multe piese nu le putem găsi în România și asta e un lucru puțin mai greu pentru noi care ne aflăm la început.
Răzvan: Practic, noi când vedem robotul nu ne gândim la un singur obiect, robotul, ci gândim o soluție la o problemă. Spre exemplu, concursul First Tech Challenge oferă o sarcină în fiecare an și de acolo pornim. E vorba de o misiune pe care trebuie să o îndeplinească robotul și de acolo ne hotărâm ceea ce facem. Pentru noi, roboții sunt soluții la probleme.
Rep: Care e tema de anul acesta la concurs? Știu că el se va desfășura doar online.
Răzvan: Robotul va trebui să arunce niște discuri în niște porți. Deși ideea poate părea simplă, robotul trebuie să navigheze pe terenul de joc folosindu-se de senzorii săi și de camera și va trebui să aibă o precizie foarte mare în aruncare.
Am învățat astfel cum să primim un refuz. Am învățat cum să întoarcem o ofertă. Am învățat cum să fim mici antreprenori
Rep: De ce credeți că activitatea voastră e importantă pentru comunitatea locală din Iași și de ce credeți că ar trebui să fim sprijiniți de autoritățile?
Răzvan: Cum am spus, robotica este pentru noi și pentru liceeni un mod de a implementa tot ce înveți în școală. Mi se pare că ar ajuta mult elevii și studenții să devină mai motivați.
Mihai: Robotica nu înseamnă doar a construi roboți, practic înseamnă în primul rând lucrul în echipă, comunicare în echipă, să te duci la sponsori și să știi cum să faci o mapă de proiect, să știi cum să-l prezinți și e foarte important lucrul acesta. E foarte important pentru noi și pentru orașul nostru această dezvoltare, cred eu.Adică, începem să ne dezvoltăm din ce în ce mai mult și, chiar dacă nu e vorba doar de școală, e efectiv o extensie.
Rep: Cum v-au primit companiile? Cum stați cu sponsorizările?
Mihai și Răzvan: Cu sponsorizările să știți că au fost făcute foarte mulți ani până când am primit și noi de la cineva o mică pentru că, vă spun sincer, nu știu exact dacă este o firmă mare din Cluj, Timișoara, București, Brașov și Iași la care să nu fi încercat măcar o singură dată. Foarte mulți oameni ne-au închis în față telefoanele. Am învățat astfel cum să primim un refuz. Am învățat cum să întoarcem o ofertă.
Am învățat cum să fim antreprenori, să fim modești și cum să creăm încredere în noi pentru firme, fiindcă nimeni nu va investi în tine dacă nu dovedești că meriți.
Rep: Ce ați vrea ce ați dori mai mult de la autoritățile locale sau de la profesorii voștri?
Răzvan: Să încerce și ei să se implice mai mult să găsească moduri prin care materiile lor să poată fi legată de practică, de roboți pentru că astfel de modalități pot fi o temă interactivă care să te capteze și să te facă înveți mai ușor și mai mult.
Rep: Câte ore vă petreceți pe săptămână pentru pasiunea voastră?
Răzvan: Am avut săptămâni în care stăteam și 12 ore în școală, dar și dăți când puteam petrece una-două ore din cauza pandemiei sau a altor evenimente.
La noi, școala vine pe primul loc și asta încerc să le spun și colegilor de echipă.
Oamenii nu își vor pierde joburile din cauza roboților, doar că vor apărea unele noi. Tehnologia poate părea de speriat la început
Rep: Urmăriți noutățile din domeniu? Ce v-a impresionat în ultima perioadă?
Răzvan: Eu cel puțin sunt foarte interesat de ce se întâmplă acum în State cu Space X al lui Musk, deoarece dacă transportul în spațiu ar deveni mai ieftin roboții ar intra și mai mult în prim-plan ca mijloace prin care putem exploata spațiul nu doar să-l explorăm deoarece roboții sunt mult mai versatil și mult mai rezistenți decât oamenii când vine vorba de spațiului cosmic.
Mihai: Am niște cunoștințe din Cluj care dezvoltă ochelari speciali pentru nevăzători. Tot o cunoștință a dezvoltat o fabrică de șosete cu roboți. Pe mine asta m-a impresionat foarte mult. Efectiv oamenii se duc la muncă doar să aibă grijă roboți.
Rep: Tocmai aceasta e una din spaimele oamenilor, că roboții le vor lua locurile de muncă. Cum vezi coabitarea noastră cu roboții pentru viitor?
Mihai: Practic, oamenii nu își vor pierd joburile din cauza roboților, doar că vor dispărea unele și vor apare joburi noi.
Rep: Ce filme și seriale vă plac?
Mihai: Ne place Teoria Big Bang, dar acum m-a impresionat un serial nou pe Netflix, Bave New World, unde toți oamenii sunt conectați între ei printr-un anumit cip care se bagă în ochi și fiecare om are jobul lui…
Rep: De fapt, e vorba de un roman distopic al lui Huxley care a pus omenirea pe gânduri, i-a speriat, dar văd că pe tine te bucură că s-ar putea ajunge la nivelul acesta? 🙂
Mihai: Doamne-ajută să se ajungă pentru că ar fi o evoluție extraordinar de bună a oamenilor și ne va fi mult mai ușor să facem foarte multe lucruri așa.
Răzvan: În general, tehnologia poate părea de speriat la început, a existat o vreme când curentul electric era considerat periculos. Știu că în timpul revoluției industriale a existat aceeași spaimă față de tehnologie, de pierderea locurilor de muncă, dar au fost înlocuite cu altele noi și acest lucru a dus la creșterea enormă a calității vieții oamenilor…
