Lecție de șantaj în Guvernul României: cum se eliberează funcții pentru membrii de partid. Recorder a intrat în posesia unor înregistrări care arată cum mai mulți șefi de direcții silvice din întreaga țară au fost schimbați din funcție în urma unei campanii de șantaj coordonate de la vârful Ministerului Mediului. Din înregistrări rezultă că omul care a pus în practică această operațiune a fost secretarul de stat Gelu Puiu, aflat și astăzi în aceeași funcție. Acesta s-a lăudat în fața apropiaților că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin aceeași metodă: amenințându-i cu controale care sigur vor descoperi o neregulă. Mai departe, Gelu Puiu îi raporta ministrului Costel Alexe, care se interesa dacă funcțiile din țară au fost eliberate. (Recorder)
Dosarul 10 august: ce șanse are după compromiterea probelor. Redeschiderea dosarului oferă o perspectivă optimistă în care magistrații români ar putea demonstra că nu totul e atât de putred în jurul acestui caz, după ce toate structurile de forță autohtone răsuflaseră ușurate crezând că scapă basma curată. Ce s-a schimbat, însă, la vârful Justiției, pentru a putea crede într-o rezolvare rapidă și corectă a unui dosar cu ramificații complicate? În primul rând, șefa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procuroarea Georgiana Hosu, care a compromis în primă fază dosarul, și-a dat demisia, după ce soțul ei, fost polițist, a fost condamnat pentru instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Georgiana Hosu a fost numită în această funcție de președinte, cu toate că acesta îi cunoștea vulnerabilitățile, iar ea, ulterior, a pus umărul la salvarea șefilor Jandarmeriei, scrie Deutsche Welle.
„Specialiștii” de la Electrica. Lunga listă a directorilor cu epoleți. Cine sunt „specialiștii” numiți pe funcții bine remunerate de directori și care sunt legăturile acestora cu serviciile secrete, explică Valeriu Nicolae într-un nou articol, al treilea, consacrat companiei Electrica. Domnul Claudiu Daniel Rădulescu a fost „ofițer în cadrul mai multor unități militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”, după cum notează singur într-un CV. Electrica a creat o poziție specială pentru cel despre care presa a scris că, timp de 17 ani, s-a ocupat la SRI de PETROM, ROMGAZ și CONPET. Acum este director general adjunct la Electrica Furnizare. Domnul Rădulescu a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice – Universitatea București, în anul 1994. Mai precis, este inginer sudor, potrivit Libertatea.
Urgia la Academia de Poliție: Condusă în mod ilegal de zece ani. Academia de Poliție, instituția care formează viitori ofițeri de poliție, este condusă în mod ilegal de zece ani, mai exact după intrarea în vigoare, în 2011, a Legii Educației. Ilegalitatea este generată Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află Academia –, care după 2011 a aplicat exclusiv Legea privind Statutul Polițistului pentru a împuternici rectorul instituției atunci când postul a devenit vacant, deși desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea Educației, care „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”. Potrivit legislației, în toate universitățile, civile sau militare, rectorul interimar este numit de Senatul universitar, potrivit PressOne.
DSP-urile încep să admită că invalidează decese Covid | Cazurile Dâmbovița și Arad. Raportarea deceselor COVID-19 este diferită de la o Direcție de sănătate publică la alta. În timp ce unele DSP-uri spun că nu invalidează decesele COVID-19 raportate de spitale, altele confirmă că fac invalidări. Raportarea nefiind făcută cum trebuie, DSP-urile intervin pentru a lămuri ce nu este clar. Depinde de cum interpretează medicii metodologia după care se face raportarea. Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița a invalidat 19 decese dintre cele 260 înregistrate de la începutul lui 2021 până acum, potrivit unui răspuns primit de Europa Liberă de la DSP Dâmbovița.
Cifra exacta a pensionarilor speciali din Romania. Suma colosala platita lunar de stat. In Romania se platesc anual peste 183.000 de pensii speciale, care secatuiesc bugetul de stat, iar alti aproape 5 milioane de romani sunt pensionari obisnuiti, care isi duc traiul de la o luna la alta, in functie de cum au contribuit la sistemul public de pensii. Astfel, cum era de asteptat, cei mai favorizati sunt beneficiarii Legii nr.303/2004, respectiv judecatori si procurori, in numar de 4.097. Pentru aceasta categorie privilegiata, statul roman plateste lunar de la buget 78,6 milioane de lei, ceea ce rezulta ca in medie o pensie este de 19.221 de lei/luna, scrie ziare.com.
USR-PLUS atacă în punctele slabe ale colegilor din coaliţie. USR-PLUS a depus un proiect de lege privind eliminarea pensiilor aleşilor locali, cu toate că formaţiunile din coaliţie stabiliseră că vor aborda împreună această temă, dat fiind faptul că PNL şi UDMR sunt reticente, pentru că au în spate un număr mare de primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consiliu Judeţean care nu ar vrea să rămână fără privilegii. În prezent, pensiile speciale pentru aleşii locali nu au intrat încă în plată, fiind amânat acest lucru până la 1 ianuarie 2022, potrivit Adevărul.
Armin Laschet este candidatul Uniunii CDU/CSU la funcția de cancelar. După o luptă de putere cu Markus Söder, liderul CSU (Uniunea Creștin-Socială), care a durat zece zile, consiliul național al creștin-democraților s-a pronunțat în proporție de 77,5% în favoarea desemnării lui Laschet drept candidat la funcția de cancelar. Laschet, unul dintre cei cinci vicepreședinți federali ai CDU din 2012, a fost întotdeauna un partener de nădejde al liderelor CDU – Angela Merkel (până în 2018) și Annegret Kramp-Karrenbauer (2018-2020) -, reprezentând o ”CDU de centru”. ”Vom câștiga numai dacă rămânem puternic în centru”, nu uită să amintească deseori Laschet. Cu această dorință, Laschet a devenit în 2017 premierul celui mai populat land german. În același timp, politicianul catolic din Aachen este foarte conștient de tradiția CDU ce-a purtat multă vreme o amprentă renană. Numai unul dintre cei opt cancelari germani de până acum a venit din Renania de Nord-Westfalia, scrie Deutsche Welle.
