Ce-am pățit de-i Paradis în Giulești? Să afle mapamondul: am promovaaaat în Liga 1! Hai, sictir, ce mare lucru? Păi, este, că noi suntem fericiți la fiecare gol, la fiecare înfrângere. Uite, dece.
Ieșim distruși la înfrângere, suntem distruși și la victorie. Cu așa intensitate trăim fiecare meci. Zacem de câștigă sau pierde Rapidul. Atât de rău ne consumă.
Păi, uite, acum Craiova ne bătu în Mogoșoaia. Ne-au „legat burțile” în primele minute de meci. Noi serbăm! Ce serbăm, frate? Păi, ai înebunit? Am fost înfrânți cu 3-1. Nu. Dar avem ce triumfa. Câștigul intrării în Liga 1.
Cam așa se-ntâmplă de fiecare dată cu Rapidul. Te bagă în boală cu fiecare joc. Face istorie la fiecare meci. Și bolile astea le țin minte rapidiștii de copiiiiiiii. Rapidul așa face Istorie, fiindcă fiecare suporter are povestea lui dementă. Pe care a trăit-o. A bolit-o.
de aia zic eu că e neapărat de citit RAPIDISMUL, cartea lui Pompiliu Nicolae Constantin.
Când pierdem, noi, rapidiștii avem ca urșii osânză și trăim o iarnă în frig din povești care ne țin căldură.
Se deschide lumea după COVID. Se deschide lumea minunat. Cu Rapidul în Liga 1. Cu rapidiștii în tribune!!!!!! Urgie.
