În timp ce o treime din locuitorii celor mai bogate ţări au primit deja cel puţin o primă doză, ei sunt numai 0,3% în ţările sărace, potrivit COVAX, mecanismul mondial de furnizare a vaccinurilor către ţările sărace.
Până la sfârşitul lunii mai, COVAX are un deficit de 140 de milioane de doze, şi de încă 50 de milioane în iunie, în raport cu volumele iniţial prevăzute pentru a vaccina 20% din populaţia ţărilor sărace.
Invitate la un summit privind criza sanitară organizat în comun de preşedinţia italiană a G20 şi de Comisia Europeană, laboratoarele Pfizer/BioNTech, Moderna şi Johnson&Johnson au promis să furnizeze 3,5 miliarde de doze ţărilor cele mai sărace în 2021 şi 2022.
Ei ar trebui să furnizeze 1,3 miliarde de doze în acest an, iar restul în 2022. Serurile vor fi accesibile, la preţul de producţie pentru ţările cu venituri scăzute şi la preţ redus pentru ţările cu venituri intermediare.
UE a anunţat că va dona 100 de milioane de doze în acest an, Italia a promis 300 de milioane de euro, iar Franţa 30 de milioane de doze prin programul COVAX.
„Toată lumea, peste tot” trebuie să aibă acces la vaccinuri, a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat „naţionalismul în materie de vaccinare”.
Accesul ţărilor cele mai vulnerabile la vaccinuri, solidaritate internaţională şi prevenirea viitoarelor pandemii au fost temele în centrul acestei reuniuni a şefilor de stat şi de guvern din G20, cărora li s-a asociat Comisia Europeană, state din Africa şi Asia, precum şi 12 organizaţii internaţionale şi fundaţii private.
„50 de miliarde de dolari pentru vaccinare”
Pentru a pune capăt pandemiei şi consecinţelor economice şi sociale devastatoare, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat în paralel la Washington un plan a cărui finanţare este estimată la 50 de miliarde de dolari, cu obiectivul de a vaccina cel puţin 40% din populaţia mondială până la sfârşitul anului.
Chiar dacă suma pare semnificativă, ea este foarte modestă în lumina planurilor de relansare masive adoptate de ţările bogate, precum cel de 1.900 de miliarde de dolari din SUA.
Ea este de asemenea „scăzută în raport cu avantajele potenţiale ale unei încheieri mai rapide a pandemiei, estimate la circa 9.000 de miliarde de dolari” pentru economia mondială până în 2025, subliniază economiştii FMI.
FMI preconizează acordarea de subvenţii suplimentare COVAX, aprobarea unor donaţii de doze excedentare şi asigurarea de fluxuri transfrontaliere gratuite de materii prime şi doze de vaccinuri.
Un purtător de cuvânt al COVAX a declarat vineri pentru AFP că a semnat până acum acorduri de aprovizionare pentru 1,8 miliarde de doze, permiţând vaccinarea a 30% din populaţiile în cauză, dar a precizat că programul duce în continuare lipsă de finanţare.
Lipsă de consens privind suspendarea brevetelor
Declaraţia finală a summitului de la Roma, aşa-numita „Declaraţie de la Roma”, ar fi trebuit să afirme angajamentul ţărilor cele mai bogate în favorizarea producţiei de vaccinuri în Africa prin transferul de tehnologie.
„Trebuie să vaccinăm lumea şi repede”, a avertizat premierul italian Mario Draghi.
Totuşi, textul nu va susţine în cele din urmă suspendarea provizorie a brevetelor laboratoarelor farmaceutice pentru vaccinuri, dar va pleda în favoarea „împărtăşirii voluntare a licenţelor” şi a ridicării obstacolelor pentru exporturi.
Suspendarea drepturilor exclusive asupra brevetelor este încurajată de Washington, dar Cei 27 şi-au exprimat deja scepticismul, invocând lentoarea şi complexitatea procesului.
Preşedintele chinez Xi Jinping şi-a exprimat din nou susţinerea pentru suspendarea temporară a brevetelor şi a anunţat un ajutor de 3 miliarde de dolari în cursul următorilor trei ani pentru a susţine lupta împotriva pandemiei şi relansarea economică.
Summitul de la Roma are loc în ajunul celei de a 74-a Adunări mondiale a sănătăţii (de la 24 mai la 1 iunie), a cărei miză principală este reforma OMS şi capacitatea sa de a coordona răspunsul la crizele sanitare mondiale şi prevenirea viitoarelor epidemii.
Un raport al unei comisii independente făcut public săptămâna trecută a ajuns la concluzia că OMS a întârziat prea mult în a suna alarma şi că ar fost posibil să se evite catastrofa calificată drept „Cernobâlul secolului al XXI-lea”.
Pandemia s-a soldat cu peste 3,4 milioane de morţi în întreaga lume de la declanşarea sa la sfârşitul lui decembrie 2019, potrivit ultimului bilanţ întocmit de AFP plecând de la surse oficiale.
