Ministerul Justiției anunță că va fi deblocată criza de resurse umane din justiție, după ce Senatul a adoptat luni legea care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură și de admitere la INM, ultimele concursuri fiind organizate în 2019).
Senatul a votat luni două proiecte de lege extrem de importante pentru deblocarea crizei de resurse umane din justiție, vizând:
- Organizarea concursurilor de admitere în Magistratură și de admitere la INM (ultimele concursuri fiind organizate în 2019) și declanșarea sesiunilor de transfer al procurorilor și judecătorilor (ultima sesiune s-a ținut în martie 2020).
- Vechimea necesară participării la concursurile pentru numirea procurorilor în cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., care a scăzut la 7 ani în funcția de judecător sau procuror (de la 10 ani la cât fusese crescută ca urmare a modificărilor nocive realizate de Comisia Iordache prin Legea nr. 207/2017 şi Guvernul Dăncilă/Tudorel Toader prin O.U.G. nr. 92/2018).
Au fost astfel modificate Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, punându-se în acord cu deciziile CCR:
- 1.) Lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură şi
- 2.) Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii 304/2004 privind organizarea judiciară (care vizează, între altele, reglementarea procedurii de transfer al judecătorilor şi procurorilor).
Legea pentru organizarea concursurilor de admitere în magistratură, reexaminată ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, a fost adoptată luni de Senat cu 109 voturi „pentru”, 12 voturi „împotrivă” şi o abţinere, astfel că aceste concursuri se vor putea desfăşura în anii 2021 – 2022, scrie Agerpres.
Pentru stabilirea bunei reputaţii s-a eliminat criteriul referitor la „impactul negativ asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză” şi prevederea potrivit căreia verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Prevederile referitoare la stabilirea unei reputaţii au fost eliminate pentru numirea fără concurs sau examen în funcţiile vacante de judecător sau procuror sau la reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent pentru că „normele propuse spre modificare nu fac obiectul legii cu caracter temporar”.
„Condiţia de ‘bună reputaţie’ rămâne o cerinţă legală pentru candidaţi, întrucât ţine de integritatea şi onoarea funcţiei de judecător sau procuror. Prestigiul justiţiei şi încrederea cetăţenilor în Justiţie sunt strâns legate de persoana celui care exercită funcţia de judecător sau procuror. Senatorii jurişti au eliminat, prin amendamente, arbitrariul la stabilirea bunei reputaţii: o persoană sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani, anterior datei susţinerii primei probe de concurs, nu se bucură de o bună reputaţie dacă fapta pentru care a fost sancţionată afectează onoarea şi probitatea funcţiei ori prestigiul justiţiei şi dacă sancţiunea nu a fost radiată”, a precizat preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei, după acordarea raportului de admitere acestui act normativ, la reexaminare.
