Oamenii din sufletul roboților ● Am luat cele mai bune măsuri economice? ● Reportaj în localitatea cu cea mai mică rată de vaccinare: „Dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi” ● Ministrul educației în țara imposturii ● Scurta, dar agitata carieră de președinte de bloc a Simonei ● Mic producător de prune – scos dintr-o piață de samsarii care vând fructe din import ● Trei ani de la mitingul Diasporei. Dosarul „10 August” s-a poticnit în proceduri și nepricepere ● Preţurile energiei electrice stârnesc îngrijorare în toată Europa ● Ce trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente ● Crește PIB peste prognoze? ● Plecat de la Opera Națională București, devenit apoi coregraful lui Sergei Polunin ● Țânțarii. Cât sânge beau și de ce nu le place muzica electronică?
Am luat cele mai bune măsuri economice? Este al doilea an consecutiv când economia românească are rezultate mai bune decât anunțau prognozele. Asta în timp ce mari puteri precum SUA, Germania sau Canada încă se zbat să contracareze efectele crizei cauzată de pandemie. Însă creșterea economică de acum riscă s-o sugrume pe cea din viitor. Performanța recentă a fost posibilă doar prin creșterea deficitului bugetar, a datoriei publice și prin aplicarea unor restricții relaxate pentru populație în timpul pandemiei. Adică prin asumarea unor riscuri uriașe. România are, în 2021, una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Strategia guvernamentală de la izbucnirea pandemiei a fost simplă: sprijinirea angajatorilor prin IMM Invest, amânarea impozitelor și decontarea șomajului tehnic. Toate aceste măsuri extraordinare au fost finanțate prin creșterea datoriei publice. Ceea ce a făcut însă cu adevărat diferența a fost decizia de a „ține economia deschisă”, potrivit Panorama.
Reportaj în localitatea cu cea mai mică rată de vaccinare: „Dacă nu se vaccinează Gigi Becali, nu ne vaccinăm nici noi, în Bărbulești”. Cu o rată de imunizare de 0,21% din populația eligibilă, comuna ialomițeană Bărbulești conduce în topul localităților cu cei mai puțini vaccinați din România. Dar ce-i determină pe romi, care reprezintă majoritatea, să fugă de vaccin e o întrebare la care nimeni nu a căutat un răspuns. Dacă iei la pas Bărbuleștiul, nu ai revelații, întâlnești oameni. În timp ce „experții” invitați la televiziuni iau peste picior al patrulea val, pe o scenă improvizată, acoperită cu linoleum care imită parchetul, opt băieți cântă „Mărire Ție, Iisus”. Asta-i prima imagine dintr-o duminică caniculară în Bărbulești, Ialomița, localitatea cu doar 16 vaccinați și o rată de imunizare de 0,21%, cea mai mică din România, potrivit datelor publicate la început de iulie de către CNCAV, scrie Libertatea.
Ministrul educației în țara imposturii. E România țara imposturii, a plagiatelor, hoților de idei și furilor de teze de doctorat? Dar atunci de ce are tocmai un asemenea ministru al educației? Și un premier și un președinte care fac și tolerează inadmisibilul? În 2015, Sorin Cîmpeanu, membru pe atunci al ALDE, formatiune care făcea parte din coalitia de guvernare de tristă amintire a plagiatorului pesedist Victor Ponta, vedea plagiatul vicepremierului de atunci Gabriel Oprea și pe ale doctoranzilor lui exclusiv ca pe o „problema personală”. Plagiatul unui șef de guvern adjunct ”o problemă personală” în viziunea ministrului ”educației”? Despre ce educație să fi fost vorba? În a fura mai vârtos și cu mai certă impunitate?, scrie DW.
Un efect negativ, deja vizibil, pare să fie creşterea preţurilor la energia electrică, ca urmare a majorării abrupte a preţului certificatelor de emisii de CO2, de la 30 EUR/tonă în luna ianuarie a acestui an la peste 50 EUR/tonă în prezent. Creşterea preţului petrolului şi lipsa gazului necesar pentru a umple rezervele epuizate de iarna grea – în prezent sub nivelurile normale – se adaugă la creşterea inflaţionistă a preţurilor. Iar vara fierbinte creşte cererea şi preţurile la energie pe piaţa europeană, creând îngrijorare pentru consumatorul obişnuit care vede cum îi creşte factura la carburant, electricitate şi gaz, scrie Adevărul.
Ce trebuie să știi dacă vrei să te asiguri individual pentru concedii medicale, după modificările recente. Cei ce nu sunt nici angajați cu contract de muncă și nici în șomaj se pot asigura opțional pentru concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în baza unui contract cu statul și a unei contribuții. Din această lună, regulile asigurării opționale la concedii medicale pentru cei ce nu au venituri din contracte de muncă sau nu sunt șomeri au suferit o serie de modificări. Printre altele, au fost modificate limitele superioare ale venitului lunar pentru care se plătește contribuția pentru asigurare și ale bazei de calcul al indemnizațiilor de concediu medical. După cum prevede OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cei care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă sau cei ce nu sunt în șomaj nu sunt asigurați, în mod automat, pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de stat, scrie avocatnet.ro
Crește PIB peste prognoze? Deficitele și dezechilibrele cresc și mai repede: moment de răscruce în ajustarea deficitelor. În esență, s-a mers pe o abordare foarte prudentă, cu amânarea reducerii mai substanțiale a deficitului structural din 2022 încolo. Fără a ținti pentru 2023 apropierea de cota limită de -3% din PIB, permisă prin criteriile Maastricht și absolut necesară pentru a ieși de sub procedura de deficit excesiv dar și în vederea adoptării euro. Acum, fără a face farmacie, datele prezentate indică posibilitatea de a majora deficitul public planificat pentru anul în curs la circa 80 miliarde lei până la 82 miliarde lei, fără a afecta ținta de deficit de -7,2% din PIB. Ceea ce corespunde cu o nouă evaluare pentru rezultatul economic în termeni nominali, de la 1.142 miliarde lei mai spre 1.160 miliarde lei (grosso modo, se poate crește minusul din execuție cu a 14-a parte din sporul de PIB nescontat), scrie Curs de Guvernare.
Companiile axate pe tehnologia blockchain au obținut finanțări impresionante în cel de al doilea trimestru din 2021. Mulţi sunt cei care spun că principalul câştig al ultimilor ani nu îl reprezintă criptomonedele ci tehnologia blockchain. Iar evoluţiile companiilor din acest domeniu sunt din ce în ce mai impresionante. Conform unei declaraţii aparţinând analistului eToro, Bogdan Maioreanu, companiile axate pe tehnologia blockchain au strâns fonduri de investiții record în al doilea trimestru, în ciuda scăderilor majore de pe piețele de criptoactive. Deci e destul de clar că numărul celor care văd lucrurile splitat şi nu mai confundă o tehnologie revoluţionară cu vehicule ce poartă se autointitulează criptomonede (şi care seamănă din ce în ce mai mult a scheme de tip piramidal) e în creştere. Companiile în cauză au strâns fonduri de aproximativ 4,4 miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză CB Insights, în creștere cu peste 50% față de trimestrul precedent. Este pentru prima dată când startup-urile blockchain au strâns peste 4 miliarde de dolari într-o perioadă de trei luni, scrie FinEco24News.
Plecat de la Opera Națională București, devenit apoi coregraful lui Sergei Polunin. Povestea lui Ross Freddie Ray. Balerinul britanic Ross Freddie Ray avea 19 ani când ajungea pentru prima dată la București. Ca mulți tineri dansatori, a fost atras de vestea că celebrul coregraf danez Johan Kobborg a preluat conducerea artistică a Operei Naționale București și vrea să modernizeze compania de balet. Se întâmpla în 2014. „Aveam o înțelegere cu fratele meu, că vom merge la o companie doar dacă vom putea rămâne amândoi. Iar aceasta a fost prima companie care ne-a acceptat pe amândoi. El era mult mai bun decât mine, a fost admis ca solist, iar eu în corpul de balet.” Însă experiența de la Opera din București nu a semănat deloc cu paradisul. Venit din Anglia, unde există două dintre cele mai mari instituții de balet din lume, a descoperit în România o instituție prăfuită. “A fost complet diferit față de ceea ce aveam la Londra. La Royal Ballet School și la Royal Ballet îți oferă de toate, securitate, au grijă de tine din toate punctele de vedere, apoi am ajuns la Opera din București, care arăta diferit față de cum este acum, a fost un șoc. Nu înțelegeam ce se întâmplă, scrie Cultura la dubă.
Țânțarii. Cât sânge beau și de ce nu le place muzica electronică? Ucigașii numărul unu ai Planetei, țânțarii, au apărut cu 400 de milioane de ani în urmă, numără peste 3.500 de specii și transmit mai multe boli ca oricare altă creatură de pe pământ.
