„Deși cea mai mare parte a acestei creșteri nu se reflectă în inflația de bază, deoarece este cauzată de prețurile mai mari la energie, având în vedere redresarea economică puternică și creșterea decentă a salariilor, există riscul ca așteptările referitoare la inflație să crească, ceea ce ar putea duce la o spirală inflaționistă. În cele din urmă, costul de risc pentru activele locale a fost alimentat și de incertitudinea politică internă și fragilitatea fiscală, România având un deficit structural de aproape 7%, probabil cel mai mare din UE”, menționează sursa citată.
Potrivit analiștilor OTP Bank, majorarea de 0,25% a dobânzii de politică monetară realizată de Banca Națională a României este primul pas dintr-o serie de creșteri necesare ale ratelor dobânzii pentru a echilibra efectele crizei politice și ale creșterii inflației.
• Majorarea dobânzii de referință la 1,5% la începutul lunii octombrie de către BNR este o adaptare la condițiile pieței și la influențele tendințelor internaționale.
• Semnele recente care au indicat această evoluție au fost creșterea dobânzilor interbancare și schimbarea ascendentă a curbei randamentelor internaționale, care au crescut și costul de risc pentru activele românești. Totodată, în timp ce prețurile europene la energie continuă să crească, incertitudinea politică internă s-a adâncit, fiind un risc pentru consolidarea fiscală locală.
“De la începutul lui 2021, și mai ales din vara acestui an, s-au schimbat multe condiții. Băncile centrale au început să evalueze mai atent o creștere permanentă a inflației, iar curba randamentului marilor economii a început să se miște în sus. Ratele mai ridicate din SUA și din zona euro contribuie la majorarea primelor de risc pentru activele din piețele emergente, ceea ce împinge evoluția dobânzilor din România și din regiune pe o pantă ascendentă. În plus, există factori interni care indică o viitoare înăsprire a reglementării monetare, inflația ajungând la nivelul de 6,3% la finalul lunii septembrie, iar previziunile indică o continuare ușoară a acestei creșteri până cel puțin în luna decembrie.”, apreciază analiștii OTP Bank.
Aceștia consideră că până la final de an va mai avea loc o nouă ajustare de politică monetară, pentru ca în 2022 dobânda de referință să treacă de pragul de 2%.
Potrivit acestora, există mai multe motive pentru care să ne așteptăm la creșteri ale ratei în viitor, dar mai întâi trebuie să reamintim că atât curbele de randament ale SUA, cât și ale zonei euro, s-au majorat treptat, ceea ce conduce la o creștere a costurilor de finanțare pentru economiile emergente precum România.
• Aceste creșteri fac din ce în ce mai puțin posibil ca aprecierea inflației să fie temporară.
• Blocajele logistice și prețurile ridicate la energie vor menține și anul viitor inflația la un nivel mai mare decât cel estimat inițial. Apoi, la nivel internațional, există așteptări ca Federal Reserve să înceapă în luna noiembrie aplicarea de măsuri de reglementare, în timp ce în decembrie BCE ar putea reduce achizițiile de active.
• “Este foarte important să plasăm decizia BNR în perspectivă regională, în care alte bănci centrale regionale au început să crească ratele cu mult înaintea băncii centrale românești.”
Ce au făcut ale Bănci Centrale
Banca Națională a Ungariei a crescut deja rata de bază cu 105 puncte de bază, de la 0,6%, la 1,65%, iar ciclul de înăsprire a măsurilor va continua cu o majorare de 15 puncte de bază.
Banca Națională Cehă a crescut deja rata de bază de la 0,25% la 1,5% prin două ajustări a câte 25 puncte de bază, respectiv 75 puncte de bază.
„Iar acesta este doar începutul, pentru că piața se așteaptă ca dobânda de referință din Ungaria să ajungă la 3,5% în 2 ani, în timp ce dobânda de referință din Cehia ar putea fi ridicată la intervalul de 2,5-3%”, menționează sursa citată
La rândul lor, băncile centrale din Ucraina și Moldova au majorat rata dobânzii de politică monetară cu 250-300 puncte de bază doar în ultimele câteva luni.
Banca Națională a Poloniei a început, de asemenea, să aplice măsuri prin creșterea dobânzii de referință de la 0,1% la 0,5% într-un singur pas, deși acest lucru a avut loc la câteva zile după decizia BNR.
„Majorarea dobânzii de referință pentru ajustarea și normalizarea politicii monetare va avea în această primă etapă un efect redus asupra inflației, având în vedere că a fost mai mult o reacție la majorarea dobânzilor interbancare. Va contribui în schimb la păstrarea unei monede naționale puternice, în timp ce conduce și la creșterea ratelor de dobândă pentru credite și depozite. Astfel, va fi stimulată activitatea de economisire și va limita cheltuielile la nivel general, cu efect de menținere sub control a inflației”, sun analiști băncii.
Cu toate acestea, ei apreciază că anul viitor inflația va fi mai mică datorită faptului că efectul creșterii prețurilor la energie se va reduce până în al doilea semestru.
