Paradă nemaivăzută într-o comună din Olt, cu ATV-uri, cai, căruţe și un tun făcut din cazanul de țuică ● De ce emigrează un asistent medical: „Aici e un film SF. Ne mai șochează că ard spitalele?” ● Economist: Guvernele nu atacă puternic inflația fiindcă ea ajută statele, dar afectează populațiile ● Interviu cu un cercetător din Africa de Sud: „Există țări care probabil au o mulțime de variante de virus, dar pentru că nu le analizează, nu le cunosc” ● Majoritatea școlilor din zona Moldovei au pasat către părinți responsabilitatea testării elevilor. „Ne-am dorit teste și acum vrem să scăpăm de ele” ● Titane (2021) – Imaginație dură ● Primul examen pentru PNL și PSD: 20 de ținte PNRR, de atins până la finalul anului ● Taxa pe viitor: Modelul țării care investește în inovare ● Trista realitate de la care pleacă Bugetul: dobânda pe termen lung a ajuns la 4,75% în octombrie și păstrează urcarea ● Fasole cu ciolan și medalii. Cât costă sutele de decorații acordate de președintele Iohannis în ultimii doi ani, inclusiv de Ziua Națională ● Statul nu este un magnet pentru oamenii bine pregătiți. România are multe companii de stat care nu produc nimic.
Paradă nemaivăzută într-o comună din Olt, cu ATV-uri, cai, căruţe și un tun făcut din cazanul de țuică. Sătenii din comuna Optași Măgura, din județul Olt, au participat la o paradă originală de Ziua Națională. Oamenii care s-au ocupat de desfășurarea de forțe, la îndemnul primarului comunei, au improvizat și un tanc. Ca tun au pus țeava unui cazan de țuică.
Alexandra Knizel, 29 de ani, a absolvit şcoala de asistente medicale, a făcut voluntariat în clinici din Sibiu şi şi-a dorit să se angajeze într-un spital de stat din oraşul său. Dar nu a fost dispusă să-şi plătească postul pentru care concura. Anul acesta, s-a hotărât să plece departe de România și să-și facă meseria în Germania.
Alexandra Knizel încă nu şi-a desfăcut bagajele. Abia a ajuns în oraşul Lich din Germania. Un orăşel mic, de 14.000 de locuitori, aflat în vecinătatea Frankfurtului. Va fi asistentă medicală aici. Abia s-a angajat. Pentru Alexandra, Ziua Națională a avut acum o altă însemnătate. O sărbătoare a renunţării, a înstrăinării. Dar Alexandra e fericită că e aşa. Se convinge pe sine amintindu-şi vorbele străbunicii sale, pentru care Ziua Naţională ajunsese doar un prilej pentru acelaşi bilanţ anual: nu s-a schimbat nimic. Femeia trăise două războaie mondiale, văzuse atâţia oameni murind pentru ţară şi pentru idealurile ei, pentru ca, la senectute, să rămână cu această concluzie tristă: „Oamenii s-au luptat pentru nimic“, scrie Libertatea.
Economist: Guvernele nu atacă puternic inflația fiindcă ea ajută statele, dar afectează populațiile. Cum se pot proteja cei afectați. Scumpirile vor continua să afecteze populațiile la nivel european, între care cea românească este una dintre cele mai serios lovite, iar băncile centrale nu atacă puternic inflația în ciuda creșterilor mari pentru că aceasta ajută guvernele, ale căror încasări cresc pe seama urcărilor de prețuri, potrivit lui Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
„Inflația actuală are și o componentă tranzitorie, temporară. Însă sunt destul de multe discuții privind cât de mare este această componentă. Băncile Centrale spun că o mare parte din inflație este tranzitorie, dar sunt și analiști care spun dimpotrivă că partea temporară a inflației nu este atât de mare și că atunci când această parte va trece, va rămâne totuși un nivel ridicat de inflație. Eu asta cred, că inflația va rămâne substanțial mai mare față de cât era înainte de criza de COVID-19”, a declarat Adrian Codirlașu pentru wall-street.ro.
Interviu cu un cercetător din Africa de Sud: „Există țări care probabil au o mulțime de variante de virus, dar pentru că nu le analizează, nu le cunosc”. Libertatea a vorbit cu dr. Benjamin Kagina, cercetător în vaccinologie la Vaccines for Africa Initiative (VACFA) în cadrul Universității din Cape Town (Africa de Sud), despre noua variantă Omicron – ce se știe până acum despre eficacitatea vaccinurilor împotriva acesteia, despre accesul la vaccin în Africa de Sud și despre efectul închiderii granițelor.
Titane (2021) – Imaginație dură. Un film care tratează relația om-mașină, dar și alte teme actuale, într-un mod nemaivăzut. Pregătește-te pentru o experiență pe care s-ar putea să n-o înțelegi complet. Sau chiar deloc.Am dat play la Titane cu mintea goală, mai goală decât de obicei. Este a doua oară când mă apuc de un lucru (cultural, să-i zic) fără să mă fi pregătit deloc înainte. Prima dată a fost vorba de o carte, scrisă de un motociclist român, în care acesta își declara dragostea pentru motocicleta sa. Cartea a fost o suită de întâmplări care se succed în același mod în care se succed treptele de viteză într-o cutie robotizată: ești înfrânat la finalul fiecărui capitol, dar treci la următorul în speranța că de aici lucrurile o să capete cursivitate. Am înțeles-o încă de pe la sfert, însă, din respect pentru munca autorului, am citit-o până la capăt, scrie Autocritica.
Primul examen pentru PNL și PSD: 20 de ținte PNRR, de atins până la finalul anului. „Ca să fie foarte clar, până la 31 decembrie 2021, trebuie să îndeplinim 20 de ținte. Deci, mai avem mai puțin de o lună pentru a îndeplini acest plan. Un lucru care trebuie făcut este aprobarea noii strategii anti-corupție. O altă bornă pe care trebuie să o atingem în mai puțin de o lună este semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată pentru pregătire analizei și propunerea de reformă a sistemului de pensii. Mai sunt și digitalizarea ANAF și multe altele. Sper ca Guvernul PNL-PSD să aibă maturitatea și responsabilitatea necesare pentru respectarea acestor angajamente”, spune Dragoș Pîslaru. Acesta atrage atenția că, dacă nu vom îndeplini unele obiective, CE ne va acorda 6 luni pentru a remedia problemele. Dacă nici după aceste 6 luni țintele nu sunt atinse, se poate ajunge la pierderea a miliarde de eruo, avertizează coraportorul Parlamentului European, scrie RFI.
Taxa pe viitor | Modelul țării care investește în inovare. Ambasadorul Israelului: noi credem în știință. Israelul alocă 4,3% din produsul intern brut cercetării și dezvoltării, așa-numitul R&D (Research and Development), care însumează măsurile active de sprijinire a inovării. Sectorul științei și tehnologiei este unul dintre cele mai dezvoltate din lume, iar Tel Aviv are cel mai mare număr de startup-uri pe cap de locuitori după Sillicon Valley.
Ambasadorul Israelului, David Saranga, a explicat pentru Europa Liberă care sunt resorturile și beneficiile modelului urmat de Israel și a spus că țara sa este dispusă să își ofere experiența României.
În momentul în care economia se bazează pe inovație și tehnologie, spune ambasadorul David Saranga, crizele economice sunt depășite mai ușor iar apetența către inovare și cercetare a ajutat Israelul să înregistreze succese importante în situații de criză precum pandemia de Covid.
Antreprenorii români trebuie să riște și nu ar trebui să le fie frică de eșec, spune ambasadorul Israelului în interviul pentru Europa Liberă.
Trista realitate de la care pleacă Bugetul: dobânda pe termen lung a ajuns la 4,75% în octombrie și păstrează urcarea. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna octombrie 2021, până la pragul de 4,75%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din martie 2020 (când a atins 4,89%) încoace , după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
Evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este conformă cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru:
în Cehia (de la 1,90% la 2,34%),
Polonia (de la 1,87% la 2,63%)
și Ungaria (de la 3,09% la 3,69%).
Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin anticamera ERM II:
Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,37% a coborât la 0,32%),
iar Bulgaria a crescut la un nivel relativ redus (de la 0,15% la 0,25%), scrie Curs de Guvernare.
Soluţiile arhitecţilor pentru un viitor sustenabil. Lemnul, rol central în arhitectura secolului XXI. Sectorul construcțiilor generează aproximativ 40% din emisiile de CO2. Experții în domeniul arhitecturii au ajuns la concluzia că un viitor în care clădirile au zero amprentă de carbon este posibil, însă există numeroși factori de luat în considerare. “Dacă ne-am fi ridicat standardele de construcție referitor la ventilație, filtrare și purificatoare portabile de aer, transmisia COVID-19 ar fi scăzut semnificativ. Dacă citiți despre un focar, de obicei acesta a avut loc în interior și în locații slab ventilate sau slab filtrate. În clădirile care au sisteme de ventilație și filtrare îmbunătățite, răspândirea este redusă sau nu există chiar deloc”, este concluzia la care a ajuns Joseph Allen, profesor asociat și director al Programului pentru clădiri sănătoase de la Universitatea Harvard, care a împărtășit podiumul virtual la conferință cu John Macomber, lector senior la Universitatea Harvard, citat de FinEco24News.
În 30 noiembrie și 1 decembrie președintele a semnat trei decrete, prin care beneficiarii ordinelor, medaliilor sau crucilor naționale au fost împărțiți pe căprării: personal medical și din Învățământ, persoane cu merite în societate, în păstrarea memoriei evenimentelor istorice, instituții sau militari. Un alt decret a fost semnat în 26 noiembrie 2021 și a provocat o ploaie de stele presărată peste personalul din Ministerul de Interne, potrivit PressOne.
Statul nu este un magnet pentru oamenii bine pregătiți. România are multe companii de stat care nu produc nimic. În Parlament sunt două proiecte de lege care vizează limitarea posibilității de a câștiga bani la stat. Un proiect al PSD și unul al PNL.
Ideea PSD este să plafoneze venitul pentru o funcție de conducere într-o companie de stat la 5000 – 10000 lei brut (dacă ești simplu membru în CA, respectiv dacă ești director)
Aceasta înseamnă o indemnizație de maxim 2900 – 5800 lei. Ideea strălucește prin prostie. Plafonarea asta a mai fost impusă și de Boc (deh, geniu la geniu trage), pe vremea căruia am fost la un moment dat invitat să fac parte dintr-un CA și am refuzat, fiindcă salariul era ridicol de mic. Boc stabilise că salariul unui membru în CA poate fi maxim 1%(!) din salariul directorului. Practic, munceai gratis. Acum, se revine cu ideea plafonării la nivelul salariului mediu. Gargară și fente după fente. Măsurile de acest gen nu pot fi decât anti-reformiste, deoarece nu doar că nu abordează problema de fond ci, dacă vor fi legiferate, vor submina rezolvarea acesteia, scrie Bogdan Glăvan pentru project-e.ro