Florin Todirașcu, afacerist la stână la 19 ani: „Angajatul român din agricultură e ca bitcoin-ul: azi e, mâine dispare!” ● Un superminister pentru liniștea Coaliției: SGG ● Cum a câștigat omul lui Putin licitația de modernizare a bazei NATO de la Kogălniceanu ● De Ziua Culturii am întrebat 11 artiști cum le mai merge ● Cine este în spatele firmelor care importă 90% din gazul rusesc? ● Cu sinceritate despre recensământ ● Hidroelectrica vine la Bursă ● Fondul Proprietatea va lista „cel puțin 15%, cât mai curând posibil” ● Factură de infarct la gaz pentru o şcoală din România, de peste 50.000 de euro ● Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea ● Cât de (in)eficiente sunt testele rapide? ● S-a introdus un nou tip de garanție pentru produsele vândute consumatorilor ● Creșele pot primi, din acest an școlar, și copii cu vârsta de sub 11 luni ● Cum a ajuns Lituania în rolul de David care se ia la trântă cu Goliatul chinez ● Imaginea Poliției s-a prăbușit. Cristian Pârvulescu: „Sinecuri, politizare, protecție pentru vinovați” .
Un superminister pentru liniștea Coaliției: SGG. Aparatul de lucru al Guvernului s-a transformat, în ultimele 2 luni, într-un adevărat superminister: s-a scindat în două entități distincte, arondate principalelor partide din coaliție, ambele cu puternice competențe atât politice cât și economice. Secretariatul General al Guvernului (SGG), alocat PSD, se transformă într-o suprastructură, cu atribuții extinse – va implementa și superviza segmente din PNRR. De cealaltă parte, Cancelaria premierului – aflată până acum în subordonarea SGG – a dobândit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă, și urmează a avea mai multe departamente în subordinea sa. Noua cancelarie e alocată, firește, Premierului PNL. Lucrul care mai leagă Cancelaria de SGG este finanțarea, scrie Curs de Guvernare.
Hidroelectrica vine la Bursă. Fondul Proprietatea va lista „cel puțin 15%, cât mai curând posibil”. Fondul Proprietatea va lista la Bursa de Valori București cel puțin 15% din compania de stat Hidroelectrica, „cât mai curând posibil”, fără a aștepta ca guvernul să se alăture, a anunțat ministrul Energiei Virgil Popescu, într-un interviu pentru Reuters, spunând că Guvernul este de acord cu această soluție, în contextul în care statul are interdicție la vânzarea participațiilor la companiile de stat, din cauza unei legi votate de Parlament. România s-a angajat anul trecut să listeze 15% din Hidroelectrica până în iunie 2023, ca parte a țintelor convenite cu Uniunea Europeană prin Planul de Redresare și Reziliență post-pandemie. Fondul Proprietatea deține 20% din Hidroelectrica, iar România deține 80%, dar Parlamentul a introdus în 2020 o interdicție de doi ani a vânzărilor guvernamentale de acțiuni la firmele de stat, argumentând că este împotriva interesului național, deoarece pandemia ar putea scădea prețurile acțiunilor, scrie Economedia.
Factură de infarct la gaz pentru o şcoală din România, de peste 50.000 de euro. Primarul: „Vă cer să fim chibzuiţi!“. O şcoală din oraşul Bârlad, judeţul Vaslui, a primit o factură uriaşă la gaze. Doar pentru o singură lună, unitatea de învăţământ trebuie să plătească 54.000 de euro. Revoltat de situaţie, edilul municipiului Bârlad a făcut publice costurile pe pagina oficială a primăriei şi face apel la cumpătare. Facturi de coşmar au fost primite de mai multe unităţi de învăţământ din municipiul Bârlad, care au de plătit uriaşe către consumul de gaz pe o singură lună. Potrivit primarului Dumitru Boroş, cea mai mare factură este de 270.000 de lei, adică 54.000 de euro. „Facturile la utilităţi au îngenuncheat bugetul Bârladului! Astăzi, la solicitarea Primarului municipiului Bârlad, av. Dumitru Boroş, conducerile de la toate unităţile şcolare locale, precum şi de la serviciile externe ale Primăriei, s-a analizat situaţia gravă în care a ajuns bugetul local ca urmare a creşterii tarifelor la utilităţi”, a transmis Primăria municipiului Bârlad, pe Facebook, scrie Adevărul.
Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea. Marian Țigănuș, fost viceprimar S5, inclus de un locotenent al „Cămătarilor” pe o listă de polițiști care-i favorizau pe frații Sile și Nuțu, și Mariana Stoica, șefa centrului cultural prin care primarul Daniel Florea își făcea reclamă cu concerte, sunt printre cei 22 de urmăriți penal din ultimul dosar DNA deschis la Primăria Sector 5. În dosarul în care Marian Vanghelie, fratele său și alte 20 de persoane sunt urmăriți penal, majoritatea sunt foști angajați ai Primăriei Sector 5 în perioada în care, spun procurorii, s-a produs un prejudiciu de circa 256 de milioane de lei. Printre ei sunt și oameni care au avut funcții înalte în Poliția Română sau persoane care au lucrat peste un deceniu alături de Marian Vanghelie. Marian Țigănuș – polițist și viceprimar – un locotenent de-ai lui Cămătaru l-a identificat ca fiind cumpărat Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea Marian Țigănuș Țigănuș a fost viceprimarul sectorului 5 din partea PSD în timp ce primar era actualul deputat Daniel Florea, 2016-2020. Țigănuș s-a făcut cunoscut ca șef în Poliția Română. Astfel, anul 2004 îl găsea ca șef al Poliției Sector 3, ieșind să dea declarații în legătură cu tâlhăriile înfăptuite de clanul Caran. Numele său n-a stat departe nici de alte clanuri. Însă nu în sens bun pentru el. Un an mai târziu, conform unui articol din arhiva ziarului Ziua, unul dintre locotenenții clanului Cămătaru l-a pus pe o listă a numelor grele din Poliție și Procuratură care îi favorizau pe cei doi frați, Nuțu și Sile, scrie Libertatea.
Modelul francez. Cum reduce Franța factura la energia electrică. Se poate aplica și în România? Statele europene caută soluții pentru reducerea facturilor la energie electrică și gaze naturale. În fața exploziei prețurilor, guvernele încearcă să protejeze puterea de cumpărare a consumatorilor, iar metodele utilizate pot fi un model și pentru alte state. Franța a găsit o soluție. Destul de costisitoare, dar este o soluție. Anul trecut, premierul francez a afirmat că în 2022 factura la energie electrică pentru consumatori nu va crește cu mai mult de 4%. Părea destul de greu de crezut că acest lucru se poate întâmpla, dacă avem în vedere că estimările pieței arată că prețul energiei va crește anul acesta cu 44%. Ieri, într-un interviu acordat cotidianului „Le Parisien”, ministrul economiei a prezentat planul guvernului prin care va atinge obiectivul ca factura la energie electrică să nu crească anul acesta cu mai mult de 4%. În linii generale, este vorba despre un pachet de reducere a taxelor și impozitelor de opt miliarde euro, pe care și-l asumă statul, la care se adaugă prețuri reglementate care vor aduce producătorului de energie EDF, Electricité de France, pierderi asumate de șapte miliarde euro. Pachetul de măsuri se va aplica și companiilor franceze, ministrul economiei, Bruno Le Maire, afirmând că planul a fost aprobat de Comisia Europeană, scrie RFI.
Cât de (in)eficiente sunt testele rapide? Producătorii de teste rapide încă își mai pot lansa produsele fără teste de calitate externe și își pot elibera singure declarațiile de conformitate CE. Multe teste rapide nu reacționează nici în cazul unei încărcături virale mari cu noua variantă Omicron. Ministerul federal al Sănătății va stabili o listă cu testele antigen adecvate noii variante.
De ce este nevoie de o listă a testelor rapide? În fața centrelor de testare se formează cozi uriașe de când, pe lângă certificatul verde, a fost impusă și dovada unui test antigen negativ în multe firme sau instituții publice. Cu toate acestea, sentimentul de siguranță conferit de un rezultat negativ poate fi înșelător fiindcă numeroase kit-uri de testare rapidă nu răspund bine la varianta Omicron. La sfârșitul anului trecut specialiștii institutelor Paul Ehrlich și Robert Koch și cei ai clinicii Berliner Charité au analizat testele rapide disponibile pe piața germană. S-a constatat că aproximativ 20% dintre ele nu au sensibilitate (valoarea de predicție pozitivă) nici măcar în cazul probelor cu încărcătură virală mare, scrie DW.
Povestea lui Calisto Tanzi, omul din spatele celui mai mare faliment al Europei. De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis. Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei. La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat, scrie Business Magazin.
S-a introdus un nou tip de garanție pentru produsele vândute consumatorilor de către comercianți. Prima zi din 2022 a venit cu o schimbare a cadrului legal al contractelor de vânzare de bunuri către consumatori, prin OUG 140/2021. Iar acest act normativ include și garanția de durabilitate, care nu era prinsă până acum în legislație. „În contextul garanțiilor comerciale (garanția comercială reprezentând angajamentul vânzătorului, în plus față de obligațiile aferente garanției legale, de a înlocui, de a restitui prețul sau de a repara bunul), OUG 140/2021 introduce noțiunea de garanție de durabilitate. Garanția de durabilitate poate fi acordată de către producător și vizează capacitatea bunului de a-și menține anumite funcții ori standarde de performanță în cursul utilizării normale. În cazul în care un producător oferă consumatorului o garanţie de durabilitate, producătorul va fi ținut să răspundă direct faţă de consumator pe întreaga perioadă acoperită de garanţia de durabilitate cu privire la repararea sau înlocuirea bunurilor”, au atras atenția recent specialiștii de la Voicu Filipescu, citati de avocatnet.ro.
Creșele pot primi, din acest an școlar, și copii cu vârsta de până la 11 luni. Această nouă regulă apare în Legea 17/2022, publicată vineri în Monitorul Oficial nr. 44, și, prin excepție de la ce stabilește Legea educației nr. 1/2011, respectiv că „orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege”, se va aplica chiar din acest an școlar, adică din anul școlar 2021-2022. “Creșele fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 0 luni și 3 ani servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere”, apare, începând de azi, în Legea educației. Anterior, legea conținea aproximativ același enunț, cu diferența că intervalul vârstei copiilor ce puteau beneficia de educație și îngrijire în creșe era cuprins între 11 luni și trei ani. Asta înseamnă că nu puteau fi înscriși la creșă copiii mai mici de 11 luni, scrie avocatnet.ro.
Afacerile mici intră în noul an cu optimism și mizează pe plățile digitale pentru creștere, conform unui studiu realizat de analiştii VISA. Pe măsură ce Visa (NYSE: V) își urmărește obiectivul de a ajuta 50 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) să aibă acces la plăți digitale, cea mai nouă ediție a studiului „Visa Global Back to Business – Perspective IMM 2022” arată că 90% dintre IMM-urile intervievate sunt optimiste cu privire la viitorul afacerilor lor – cel mai ridicat nivel de optimism înregistrat de studiile Visa Global Back to Business până în prezent. Dacă dezinfectarea produselor cumpărate de la magazin ar putea fi doar o deprindere temporară, specifică începutului pandemiei, unele schimbări, precum utilizarea crescută a plăților digitale, vor persista: 82% dintre IMM-urile intervievate au declarat că vor accepta plăţi digitale în 2022, iar aproape jumătate (46%) dintre consumatorii chestionați se așteaptă să folosească plățile digitale mai des în 2022, doar 4% declarând că le vor folosi mai puțin, scrie FinEco24News.
Andrada Vincze. Cea mai mare capcană e definiția fixă a succesului. Și de ce 1% e esențial. Andrada Vincze e un pionier într-un domeniu în care România nu are aproape deloc specialiști: în psihologie sportivă. Am fost cucerită de conversațiile cu ea, de cât de mult putem învăța din experiența ei cu peste 100 de sportivi de performanță, dar și din lucrul ei cu echipe. Andrada este doctorand la Facultatea de Psihologie a Universității București. A fost sportiv de performanță până la 21 de ani și dublă campioană europeană la tenis de masă. A fost psiholog al echipei de fotbal de tineret și va fi primul specialist român acreditat european în domeniul psihologiei sportive. Am vorbit cu Andrada despre blocajul în fața greșelii și eșecului, despre cum ne putem acomoda cu ele, despre cum să revii în scenă atunci când nu mai crezi că poți, despre formula ei de îmbunătățire și succes și despre atenția pe propria performanță, versus obsesia pentru titluri și bani. Despre copii și cum pot învăța să treacă peste obstacole, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Tensiuni UE-China | Cum a ajuns Lituania în rolul de David care se ia la trântă cu Goliatul chinez. UE și China sunt în plină escaladare a tensiunilor, inclusiv în plan comercial, după ce Lituania a ajuns să fie șantajată de Beijing, acuză oficiali europeni.
Criza a fost declanșată de decizia Lituaniei de a permite Taiwanului să deschidă o reprezentanță în țară folosind numele de Taiwan, în loc de cel al capitalei, Taipei, cum e cutuma. Deși gestul nu e tocmai o recunoaștere a Taiwanului de către Lituania, e mult mai departe decât a mers orice altă țară UE în această privință. După cum era de așteptat, China a fost furioasă. Recunoașterea Taiwanului și orice gest care poate da această impresie reprezintă o linie roșie pentru Beijing, care consideră insula parte din China (politica „O singură China”). Această linie roșie explică de ce doar 13 țări (plus Vaticanul) recunosc Taiwanul drept stat suveran. Toate celelalte preferă fie să nu aibă niciun fel de relație oficială, fie să permită reprezentanțelor să funcționeze cu numele Taipei, scrie Panorama.
Imaginea Poliției s-a prăbușit | Cristian Pârvulescu: „Sinecuri, politizare, protecție pentru vinovați”. Un polițist omoară o fetiță pe trecerea de pietoni, după care verifică cu piciorul dacă mai trăiește. Un atentat cu bombă la Arad în care e ucis un om de afaceri rămâne fără vinovați. Un asasinat la Onești, în timp ce Poliția negocia cu criminalul. Trei puncte în care Ministerul de Interne a eșuat. „Imaginea Poliției este, probabil, în cea mai proastă situație din ultimii 30 de ani. Nu că vreodată ar fi avut o imagine extraordinară, dar, acum, ineficiența Poliției, dar mai ales sinecurile din Poliție sunt cele problematice”, observă politologul Cristian Pârvulescu. De obicei, cei care plătesc pentru erorile de strategie din minister sunt polițiștii de la nivel local, nu liderii de la București. Cazurile în care imaginea Poliției și a Ministerului de Interne suferă se înmulțesc. Ultimul caz a îngrozit opinia publică. Un polițist a omorât o fetiță pe trecerea de pietoni și a rănit-o pe alta. Victima este internată la spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală., scrie Europa Liberă.
