Reluăm mai jos textul din 25 ianuarie. Așteptăm să vedem ce apare și în Monitorul oficial.
1. Se propune ca soluția fiscală individuală anticipată precum și respingerea cererii de emitere a soluției fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al ministrului Finanţelor.
De asemenea, se propune ca procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum și conținutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al ministrului finantelor.
În ceea ce priveşte activitatea de emitere a acordului de preţ în avans aceasta rămâne în continuare în responsabilitatea ANAF. În plus, se propune ca termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate să fie de până la 6 luni.
Este de mentionat că, activitatea de emitere a solutiilor fiscale individuale anticipate se preia de Ministerul Finantelor de la ANAF. De asemenea, odată cu preluarea activității de emitere a soluțiilor fiscale individuale anticipate se preiau şi posturile corespunzătoare de la Agenția Națională de Administrare Fiscală.
2. Comercianții online vor fi obligați să ofere periodic organului fiscal central informații referitoare la activitatea desfăşurată.
Deşi comertul electronic pune la dispoziție multiple posibilități de plată, modalitatea de plată utilizată cu precădere de cumpărătorii on-line din România în anul 2018 a fost rambursul (plata în numerar la livrarea produselor), într-un procent de 83%, potrivit informatiilor ANAF-ului. Având în vedere riscurile identificate şi rapiditatea cu care comertul electronic devine tot mai popular în rândul consumatorilor, în vederea asigurării unui mediu concurențial sănătos de dezvoltare a acestui domeniu în ceea ce priveşte fiscalizarea veniturilor obţinute, se impune completarea art.59 astfel încât contribuabilii care facilitează tranzacțiile on-line să fie obligați de a furniza informaţiile care vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
Astfel, contribuabilul/plătitorul este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central informații referitoare la activitatea desfăşurată.
Contribuabilul/platitorul care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacțiilor comerciale on-line (piață on-line, platformă, portal sau alte mijloace necesare) este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central, informatii referitoare la tranzacţiile desfăşurate prin intermediul acestora.
Furnizarea informaţiilor se face prin completarea unei declarații pe propria răspundere.
Natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se va aproba prin ordin al presedintelui ANAF”.
3. Se propune încetarea obligatiilor declarative pentru entitățile care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea, pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii.
Măsura propusă are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul profesiilor libere).
Astfel, entitățile înregistrate în registrul comertului, pentru care există înscrise mentiuni privind inactivitatea temporară, nu au obligatia depunerii declaratiilor fiscale pentru perioada în care se află în inactivitate temporară, începând cu data de a lunii următoare înscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară în registrul comerțului.
Celelalte entități, altele decât cele prevăzute (mai sus) nu au obligația depunerii declaratiilor fiscale, pentru perioada pentru care au solicitat suspendarea activității la organismele care le-au autorizat, începând cu data de 1 a lunii următoare înscrierii mențiunii privind suspendarea activității în registrul contribuabililor.
Aplicarea prevederilor încetează la data reluarii activității sau la implinirea unui termen de 3 ani de la data înregistrării, în registrul comerțului, a mențiunii privind inactivitatea temporară sau a mentiunii privind suspendarea activității în registrul contribuabililor.
Obligatiile de declarare, aferente activității desfăşurate anterior înregistrării inactivităţii temporare/suspendării, se mențin.
4. Având în vedere capacitatea de inspectie fiscală diferită între structurile fiscale din cadrul unei Direcții Generale Regionale a Finantelor Publice (DGRFP), precum şi riscul fiscal, neuniform identificat la contribuabili administrați de structurile componente ale unei DGRFP, în prezent, pentru alocarea eficientă, economică şi eficace a resurselor umane cu atribuții de inspectie fiscală, funcţie de nivelul riscului identificat, se procedează la dispunerea de delegări de competenta de la nivelul DGRFP-ului în cadrul regiunii. Astfel, pentru organele de inspectie fiscală competente pentru efectuarea inspectiilor la contribuabili din cadrul AJFP-ului din care fac parte, se procedează la dispunerea delegării de competentă la contribuabili din cadrul altei AJFP din cadrul regiunii, care au un risc fiscal semnificativ şi pentru care organul fiscal competent nu dispune de resursa umană necesară pentru efectuarea inspecţiei.
Pentru evitarea situaţiilor de acest gen precum şi pentru eliminarea dispunerilor de delegări de competentă de natura celor de mai sus (între structuri de inspecţie fiscală care fac parte din aceeaşi DGRFP) s-a propus modificarea art. 119 astfel încât prin ordin al preşedintelui ANAF, competența de efectuare a inspecţiei fiscale să poate fi stabilită şi în sarcina altor organe fiscale.
Se propune stabilirea competenței pentru efectuarea verificării documentare de către organele de inspecție fiscală în mod similar cu competenţa stabilită pentru aceste organe în ceea ce priveşte efectuarea inspectiei fiscale. În plus se propune şi reglementarea instituției delegării de competenţă pentru efectuarea verificărilor documentare de către organele de inspecție fiscală.
5. Eșalonarea la plată
Conform notei de fundamentare, ținând cont de contextul pandemic și economic actual, s-a constatat că redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară este greu de susținut, astfel că eşalonarea la plată a obligațiilor bugetare este un real sprijin.
Astfel, prin flexibilizarea condițiilor de accesare a eşalonării la plată clasice, se are în vedere utilizarea lichidităților financiare pentru asigurarea finanţării şi/sau plății datoriilor debitorului. În acest mod, debitorii se conformează voluntar la plata obligatiilor bugetare, atât cele cuprinse în ratele de eşalonare la plată, cât și cele curente. Pe de altă parte, statul se asigură că încaseaza venituri certe, lunare, la bugetul general consolidat, obligatii ce trebuie achitate de către debitori, respectiv, rate şi obligații curente.
Flexibilizarea conditiilor de accesare a eşalonării la plată, reglementate de Codul de procedură fiscală, vizează crearea posibilităţii de depunere a cererii de eşalonare la plată şi de către debitorii aflați în procedura insolventei, cu condiția ca aceştia să iasă din procedura insolvenței până la emiterea deciziei de eşalonare la plată.
Prin această măsură se are în vedere redresarea firmelor aflate în procedura insolventei, care îşi pot achita creantele datorate către alți creditori, decât ANAF, ori pentru cei pentru care singurele creanţe datorate sunt față de ANAF. Odată cu ieşirea din insolvență, ANAF îşși va recupera obligaţiile bugetare rămase nestinse, prin eşalonarea la plata acordată pe o perioadă de cel mult 5 ani, comportându-se astfel pe piaţă, ca orice alt contribuabil care beneficiază de această facilitate fiscală.
Debitorii care se află în procedura insolventei, pe lângă condiția de a ieşi din această procedură pană la emiterea deciziei de eşalonare la plată, trebuie să indeplinească şi celelalte conditii prevăzute de Capitolul IV din Codul de procedura fiscală.
De asemenea, având în vedere că natura sumelor pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală, reprezintă în fapt obligații bugetare se propune ca debitorii care se află în această situație să poată beneficia de eșalonarea la plată.
7. Pentru corelare cu termenele de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit prevăzute în O.U.G. nr. 153/2020 (articolul cu bonificațiile pentru capitaluri pozitive) se propune modificarea prevederilor referitoare la depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit, începând cu anul 2023, de către persoana juridică responsabilă din cadrul grupului fiscal, respectiv determinarea şi comunicarea rezultatului fiscal de către membrii grupului către persoana responsabilă, în cazul în care în cazul în care cel putin unul din membrii grupului fiscal intră sub incidenţa prevederilor art. I din O.U.G. nr. 153/2020.
Astfel, în acest caz, se propune ca, pe perioada aplicării prevederilor respective, persoana juridică responsabilă este obligata să depună declaraţia anuală consolidată până la data de 25 iune inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz.
În această situație, pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit trimestrial, comunicarea către persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal pentru trimestrul IV de către membrii grupului fiscal se efectuează până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz.
8. Ca urmare a analizei (activităţii de inspecţie fiscală, de verificare a situatiei fiscale, precum şi de analiză de risc) efectuate la nivelul Agentie Nationale de Administrare Fiscală se propune instituirea obligatie a notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei.
Măsura are în vedere situațiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietățile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, in condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activități independente.
De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacții cu proprietăți imobiliare şi, cu toate că acestea îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, contribuabilii plătesc impozitul pe venit. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.
9. Modificarea prevederilor Codului fiscal care vizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor inregistrati, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizati, în sensul ca aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, urmând ca stabilirea competentelor, procedurilor de autorizare conditiilor a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrati, expeditorilor înregistrati, importatorilor autorizați să se realizeze prin ordin al ministrului finanțelor la propunerea preşedintelui Autoritătii Vamale Române.
10. Scutirea la impozitul specific în HoReCa
Se propune scutirea de la plata impozitului specific unor activități, în anul fiscal 2022, pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Această scutire de impozit va fi aplicabilă de către toţi contribuabilii care se afla sub incidența Legii privind impozitul specific unor activităţi.
11. Nou termen limită pentru aparate de marcat electronice fiscale la automate
Se propune stabilirea unui nou termen limită, respectiv până la data de 31 decembrie 2022, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, aceasta fiind necesară pentru aprobarea cadrului legal prin care sunt stabilite specificațiile tehnice şi funcţionale ale acestor aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru parcurgerea etapelor necesare pentru implementarea obligației.
12. Dividendele interimare
O modificare ceva mai tehnică vizează dividendele interimare, mai exact situația în care au fost plătite prea multe în cursul anului.
Astfel, în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite partial în cursul anului rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal competent o declaratie de regularizare/cerere de restituire după restituirea de către asociați sau acționari a dividendelor platite sau după aprobarea situatiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite neplătite, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere restituirea.
