Ministerul Justiției propune o „lege a fugarilor” / O nouă infracțiune pentru condamnații care fug din țară ca să scape de închisoare

Ministerul Jusiției a pus marți în dezbatere publică o „lege a fugarilor”, prin care propune modificarea punctuală a Codului penal, astfel încât persoanele condamnate definitiv și care fug din țară pentru a scăpa de închisoare să poată fi pedepsite și pentru infracțțiunea de evadare. Proiectul vine în contextul în care numărul celor care fug din România pentru a nu face pușcărie este tot mai mare, ultimii adăugați pe listă fiind Elena Udrea și Sorin Oprescu.

Sorin Oprescu, dat in urmarireFoto: Politia Romana

Proiectul de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiției vizează modificarea și completarea art. 285, alineatele 3, 4 și 5, din Codul penal.

Ce prevede „legea fugarilor”

Proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimilând evadării și fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.

Intervenția propusă presupune că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

Modificările propuse la Codul penal sunt următoarele:

Art. I

• 1. La articolul 285, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), cu următorul cuprins:
• „(31) Se consideră evadare și fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.
• 2. La articolul 285, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
• „(4) În situațiile prevăzute la alin. (1), (2), (3) lit. a) și b) și alin. (31), pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.”
• 3. La articolul 285, după alineatul (5) se introduce un alineat nou, alin. (6), cu următorul cuprins:
• „(6) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (31) fapta săvârșită de persoana care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.”

Art. II

• (1) Fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii dispuse printr-o hotărâre rămasă definitivă anterior intrării în vigoare a prezentei legi de a nu se preda organului de poliție în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
• (2) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) fapta săvârșită de persoana care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.

Art. III

• Structurile Ministerului Administrației și Internelor care pun în executare ordinul de dare în urmărire potrivit art. 522 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, la expirarea termenelor prevăzute de art. I pct. 1 și art. II alin. (1) sesizează organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penală cu privire la infracțiunile prevăzute de prezenta lege.

(Articol în curs de actualizare)