Condamnații penal nu pot candida la președinția României – legea merge la promulgare

Deputaţii au adoptat, miercuri, legea care instituie interdicţia participării la alegerile prezidenţiale pentru persoanele care au condamnări penale definitive.

Camera Deputatilor, sedinta de plenFoto: AGERPRES

Proiectul modifică și completează Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, fiind adoptată în plen cu 223 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 22 de abţineri.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, conform unui amendament al PSD, USR, PNL, UDMR şi grupului minorităţilor naţionale, adoptat de plen.

Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect important a fost respins de Senat în 2017, pentru că „în epoca aceea nu era de închipuit că va trece o astfel de iniţiativă”, şi a solicitat preşedintelui Senatului, Florin Cîţu, „să scoată din sertare” şi să supună la vot iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”, pentru a se declanşa revizuirea Constituţiei.

„După ce societatea românească a dat un semnal foarte clar în sensul în care nu-şi mai doreşte penali în funcţii publice, prin faptul că aproape un milion de români au semnat iniţiativa de revizuire a Constituţiei Fără penali în funcţii publice, toate partidele s-au repliat. Această idee este venită de jos în sus, de la baza societăţii către partidele politice. (…) Ce avem astăzi, e un mic pas înainte. Nu e revizuirea Constituţiei, este o modificare legislativă doar pentru funcţia de preşedinte al României, are anumite vulnerabilităţi pentru că Comisia de la Veneţia a spus că reglementările de genul acesta ar trebui să fie de rang constituţional”, a explicat Stelian Ion, citat de Agerpres.

Proiectul este unul liberal, iniţiat în 2017, a susţinut liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, care a anunţat că va urma pe ordinea de zi a plenului a doua parte a acestui demers legislativ – „fără condamnaţi penal pentru Parlament”.

„Este foarte simplu de explicat faptul că nu a existat consens politic pentru a adopta această reglementare până în prezent. Iată că acest consens politic s-a realizat. (…) Ceea ce cetăţenii ne-au solicitat, va fi împlinit”, a adăugat Andronache.

Deputaţii AUR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentul depus de PSD, USR, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale „spune fără unii penali în funcţii publice”, a argumentat liderul partidului, George Simion.

„Nu e fără penali în funcţii publice, este doar fără unii penali în funcţii publice”, a susţinut Simion.

În replică, Gabriel Andronache a arătat că în amendamentul a fost pus în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia textul trebuie să aibă cuprinsul care se regăseşte în amendament. „Dacă dorim să adoptăm o lege constituţională, atunci susţinem amendamentul, dacă dorim doar să facem politică, fără a reglementa în mod constituţional, atunci poate opinia dumneavoastră ar fi luată în considerare”, a adăugat deputatul PNL.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 noiembrie 2017, iar Guvernul a susţinut în punctul de vedere transmis că Parlamentul este cel care decide asupra oportunităţii adoptării acesteia.