Marea (dublă) dilemă a Kievului în Donbass

Să continue să lupte până la ultimul om, în speranța de a primi armamentul greu cerut de Occident, sau să se retragă, limitând pagubele și apoi, cine știe, să se regrupeze și să lanseze una sau mai multe contraofensive? Aceasta este prima dilemă care pune stăpânire pe armata ucraineană, implicată de săptămâni întregi în epuizantul război de uzură care are loc în Donbass, potrivit InsideOver.

Sistem de rachete HIMARS folosit in luptele impotriva Statului IslamicFoto: PJF Military Collection / Alamy / Alamy / Profimedia

Nu în ultimul rând pentru că armata rusă continuă să preseze la Severodonețk, unde se pare că a preluat din nou controlul asupra celei mai mari părți a orașului, în timp ce, în același timp, vizează în mod amenințător să încercuiască forțele Kievului în restul Luganskului și într-o bună parte a regiunii Donețk.

Contramăsura Moscovei

Forțele Kremlinului au lovit Harkov și alte orașe de frontieră, readucând violența într-o regiune care, după luni de bombardamente intense, credea că a depășit cele mai grave etape ale conflictului.

Este încă prea devreme pentru a ne da seama, dar este aproape sigur că mișcarea Moscovei ar putea fi strategică și nu are ca scop recâștigarea controlului asupra orașului Harkov.

Această ipoteză pare foarte plauzibilă deoarece, așa cum a subliniat și Wall Street Journal, recentele atacuri rusești au caracteristici foarte specifice.

În primul rând, raidurile Moscovei asupra Harkovului au fost organizate în timpul luptelor din Severodonețk, adică în timp ce ucrainenii erau ocupați să reziste în inima orașului asediat și, prin urmare, nu puteau răspunde cu aceeași intensitate.

Mai mult, ucrainenii i-au acuzat pe ruși că lansează atacuri de pe teritoriul rusesc. Dacă ar fi fost așa, Ucraina ar fi ajuns într-un impas.

Da, pentru că ucrainenii sunt dependenți de armele occidentale, dar Statele Unite, primul mare furnizor militar al guvernului condus de Volodimir Zelenski, a pus o condiție inevitabilă partenerului său: armele furnizate nu trebuie să fie folosite pentru a lovi teritoriul rusesc.

Răspunsul Kievului

Rămâne de văzut care va fi răspunsul Kievului. Ucraina a fost deja acuzată de mai multe ori de comiterea mai multor atacuri transfrontaliere împotriva centrelor logistice și a depozitelor de combustibil din Rusia, deși Kievul a negat întotdeauna că ar fi jucat un rol în aceste incidente.

Prin urmare, recentele atacuri rusești de pe propriul teritoriu sporesc și mai mult tensiunea și reprezintă o variabilă pe care puțini au luat-o în considerare.

Motivul este simplu: răspunsul la aceste atacuri prin lovirea Rusiei dincolo de granițele sale ar declanșa o adevărată escaladare care ar fi dificil de oprit și extrem de periculoasă.

În scurt timp, armata ucraineană ar trebui să primească de la Washington câteva HIMARS, adică sisteme de rachete ghidate capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 64 de km.

Rachetele ghidate prin GPS pe care le lansează sistemele HIMARS au o rază dublă față de obuzierele M777 pe care SUA le-au furnizat deja forțelor armate ucrainene.

După cum s-a menționat, SUA au asigurat în mod repetat că Kievul nu va folosi armele respective pentru a lovi ținte de pe teritoriul rusesc.

Cu toate acestea, acum situația s-a schimbat și s-ar putea schimba din nou.

Între timp, ne amintim cuvintele ministrului adjunct al Apărării din Marea Britanie, James Heappey, care a declarat în aprilie anul trecut că ar putea fi legitim ca Ucraina să lovească ținte din interiorul teritoriului rusesc. Este de la sine înțeles, cu arme occidentale. (InsideOver)

Citește și: