Se întrevede o penurie de zahăr în toată Europa; prețul dulciurilor poate crește vertiginos

Deficitul tot mai mare de zahăr, precum şi creşterea preţului materiei prime extrem de importantă, are un impact negativ mai ales asupra producătorilor de dulciuri, scrie cotidianul maghiar Nepszava, citat de Rador.

DulciuriFoto: Candy.com

Cu toate că producătorii oferă şi variante fără zahăr ale produselor tradiţionale, cumpărătorii nu sunt interesaţi de acestea. În această situaţie, producătorii vor creşte preţul dulciurilor, însă această creştere depinde şi de compoziția foarte diversă a materiei prime a produselor.

„Anul acesta am simţit mai puţin creşterea treptată a preţurilor, însă creşterea bruscă a preţurilor de anul viitor va fi simţită cu siguranţă”, susţin producătorii de dulciuri.

„Pe piaţa mondială, zahărul a fost tot mai ieftin timp îndelungat, însă anul trecut situaţia s-a schimbat pe neaşteptate, ceea ce trebuie să fie luat în calcul şi de producătorii de dulciuri”, a declarat pentru ziarul „Népszava” secretarul general al Asociaţiei Producătorilor de Dulciuri din Ungaria, Gábor Intődy.

Potrivit semnalelor venite din acest sector, o penurie de zahăr ar putea să se producă nu numai în Ungaria, ci în întreaga Europă. În regiunea noastră, care consumă 16,5 milioane de tone de zahăr pe an, 70% din consum poate fi pus pe seama industriei alimentare.

În perioada 2006-2017, în urma intervenției Organizației Mondiale a Comerțului și a reglementării de către Uniunea Europeană a industriei zahărului, numărul și producția fabricilor de zahăr europene au scăzut aproape la jumătate.

Şi în Ungaria funcţionează doar o singură fabrică de zahăr, cea de la Kaposvár, judeţul Somogy, astfel că regiunea a devenit importator din exportator.

Mai mulţi factori – scăderea plantațiilor de sfeclă, criza climatică, bolile plantelor, recoltele diminuate la sfeclă și porumb – au contribuit la scăderea ofertei de zahăr şi a izoglucozei, adică a siropului de porumb, în timp ce importurile sunt îngreunate de tarife mari și de cote strânse.

Pentru ca ciocolata și înghețata să ofere în continuare plăcerea obișnuită, la producerea lor sunt necesare toate materiile prime.

Producătorii știu acest lucru și încearcă să obțină ingredientele necesare, însă nu sunt într-o situație ușoară. Prețurile carburanților, transportului rutier și maritim, precum și ale materialelor de bază și de ambalare, calculate în euro, inflaţia în creştere şi devalorizarea forintului au un impact dramatic asupra producătorilor.

Privind industria alimentară în ansamblu, creșterea prețurilor depășește 50-100 la sută. Producătorii de dulciuri și înghețată trebuie să facă față multor obstacole care apar în aprovizionarea cu cacao, cafea și vanilie, cultivate în zonele tropicale.

„Sfârșitul proceselor nefavorabile nu se poate încă estima, însă există semnale încurajatoare. Costurile logistice și prețurile transportului maritim au scăzut și sunt întreprinse demersuri pentru stabilizarea cursului de schimb al forintului”, a mai precizat secretarul general.

Gábor Intődy este încrezător pentru că, pe baza celui mai recent raport al Organizației Mondiale pentru Alimentație și Agricultură, prețul anumitor alimente este deja în scădere. Acesta este primul semn al schimbării situaţiei în direcţia favorabilă după mult timp, despre care încă nu se poate spune cât de durabilă va fi.

Potrivit Eurostat, în luna iulie, în Ungaria preţurile la produsele alimentare au fost mai mari cu 28,7% în comparaţie cu anul precedent. Această cifră este a doua cea mai mare din UE, doar în Lituania prețurile au crescut mai repede, cu 29,4 la sută.

În afară de Ungaria, Republica Cehă, Estonia, Bulgaria și Letonia se confruntă cu o inflație alimentară de 20% sau peste 20%, în timp ce în Polonia creșterea prețurilor a fost de doar 14%. Media UE este de 12,8 la sută, iar francezii se află la sfârşitul listei UE, cu o inflație alimentară de 7,2 la sută.

În Elveţia, care nu este membră a UE, preţurile au crescut cu 1,9%. Francul elveţian este unul din cele mai puternice valute din lume, acesta poate fi unul dintre motivele pentru care inflația alimentară este atât de scăzută în această ţară.

Forintul ungar este unul dintre valutele cu cele mai slabe performanțe în acest an, ceea ce este un răspuns la creşterea atât de rapidă a preţurilor din Ungaria.

La creşterea preţurilor la produsele alimentare contribuie şi taxele speciale impuse comerţului cu amănuntul si, paradoxal, si plafonarea anumitor preţuri, ale căror costuri sunt recuperate de comercianţi prin creşterea preţurilor altor produse.

Nu a avut un efect bun asupra preţurilor din Ungaria nici creșterea uriașă și artificială a veniturilor în urma risipirii banilor înainte de alegeri, deoarece din cauza acestui fapt comercianţii au crescut drastic preţurile.

Prețurile mici nu se vor întoarce

Potrivit experților în agricultură ai OTP, prețurile scăzute la alimente din ultimii ani nu vor reveni pe termen lung, se arată în analiza băncii ungare.

În opinia experţilor, prețul real al alimentelor – și, în consecință, ponderea lor în coșul de consum – va crește în lunile și anii următori.

Scăderea prețului real la produsele alimentare – scădere care a fost caracteristică decenii la rând – se va opri, la un moment dat, însă aceste produse vor deveni mai scumpe în comparație cu alte bunuri și servicii de consum, iar durata acestei perioade de scumpiri este greu de estimat din cauza incertitudinilor.