CNP-ul vine greu: Birocrația lasă muncitorii asiatici neasigurați la sănătate câteva luni după ce ajung în România

Asiaticii veniți în țară au contribuțiile plătite, dar sunt neasigurați câteva luni din cauza lipsei unui CNP. Pur și simplu, din cauza birocrației și pentru că nu fac față solicitărilor, autoritățile întârzie să le genereze.

Munca in restaurantFoto: Mashe | Dreamstime.com

*Articolul a pornit de la situație în care un angajator nu știa ce să facă cu depunerea unei declarații la ANAF.

Cum sunt totuși angajați fără a avea un CNP

Pentru a face un contract de muncă și a-l înregistra în Revisal nu este nevoie de Cod Numeric Personal (CNP).

Totuși, ca asiaticii să poată beneficia de serviciile de sănătate, angajatorii trebuie să depună o declarație la ANAF: vestitul formular 112.

Ei bine, nu poți depune acea declarație, ca angajator, dacă nu ai CNP.

Ce au făcut unele firme?

Au pus un CNP cu 13 de zero (0000000000000) pentru a calcula statul de plată și a le da angajaților banii. Înainte de validarea Declarației 112, au eliminat cetățenii străini, au transferat suma administratorului și astfel au reușit să valideze declarația și să o depună la ANAF. Când a sosit CNP-ul, s-au apucat de făcut declarații rectificative.

HotNews.ro a rugat ANAF (în urmă cu 10 zile) să vină cu clarificări, în sensul în care să recomande ce este de făcut dacă există astfel de situații. Până la această oră nu am primit nimic.

Situația este confirmată și de Romulus Badea, expert în fiscalitate, vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă și partener Soter&Partners.

„Pentru ca cetățenii străini angajați în România să poată beneficia de servicii medicale în România, angajatorul trebuie să declare și să plătească pentru aceștia contribuții sociale”, ne-a spus el.

Cine trebuie să le dea CNP muncitorilor străini

Pentru ca autoritățile să-i ia în evidență pe străini, declararea trebuie făcută pe CNP (codul numeric personal) emis de Inspectoratul General pentru Imigrări odată cu emiterea permisului de ședere, spune Badea.

În prezent, deoarece în zona Bucuresti-Ilfov programarea la ghișeu pentru depunerea cererii de obținere a permisului de ședere durează aproximativ 6 luni și termenul legal de emitere a permisului este de 30 de zile, cetățenii străini angajați legal în România nu beneficiază de servicii medicale publice.

Cu alte cuvinte, spune el, dacă un străin angajat cu contract de muncă la un angajator român se îmbolnăvește, nu poate primi asistență medicală gratuită în spitalele publice din România, deși ar fi îndreptățit la acest lucru.

În plus, chiar dacă angajatorii sunt de bună credință și plătesc taxele salariale în timp, deoarece acestea nu sunt raportate la timp, este necesară depunerea declarațiilor rectificative la momentul în care cetățenii străini obțin CNP.

• Acest lucru generează, totuși, penalități de întârziere la plata taxelor salariale, deoarece, conform sistemului de stingere a obligațiilor fiscale și a contului unic de plată a obligațiilor fiscale, sumele plătite în plus sting în ordine cronologică obligațiile fiscale raportate, iar sumele din declarațiile rectificative sunt stinse cu ultimele plăți.

Ce soluție practică există pentru angajatori

Daca angajatorul reține, conform legii, taxele salariale de la angajați, dar nu le plătește la buget decât după ce angajații au CNP și se depun declarațiile rectificative, începând cu 1 martie 2022 reținerea și neplata către buget a taxelor salariale este considerată infracțiune pentru angajator.

O solutie practică, spune Romulus Badea, este obtinerea NIF-urilor (Număr de Identificare Fiscală) de la ANAF pentru acești cetățeni străini, însă ulterior ar fi necesară alocarea contribuțiilor sociale făcute pe baza NIF către CNP, pentru a nu afecta stagiile de cotizare ale angajatilor.

Sursă foto: DreamStime.com