Al doilea om care a pus piciorul pe lună, Buzz Aldrin, s-a însurat cu o româncă

Astronautul Buzz Aldrin, al doilea om care a călcat pe Lună, s-a căsătorit cu o româncă, în ziua în care a împlinit 93 de ani.

Buzz Aldrin conducând un Jeep la Parada de Ziua Veteranilor în New York în 2019Foto: DOD Photo / Alamy / Alamy / Profimedia

Anunțul a fost făcut chiar de către astronaut, pe Twitter și pe Facebook.

• „La cea de-a 93-a aniversare a mea și în ziua în care voi fi onorat să primesc distincția „Legendele vii ale aviației”, am plăcerea să anunț că dragostea și partenera mea de mult timp, dr. Anca Faur, și cu mine ne-am căsătorit”, a scris astronautul.

El a spus că mariajul a fost marcat printr-o ceremonie privată în Los Angeles și că sunt „la fel de entuziasmați ca niște adolescenți”.

Cine este românca care i-a devenit soție lui Buzz Aldrin

Anca Faur este originară din Deva. A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Politehnicii din Timişoara, în 1983, a scris Adevărul.

Conform sursei citate, ea este doctor în chimie, are mai multe brevete de invenţie și este manager de proiecte la o multinaţională britanică specializată în produse chimice.

Despre Buzz Aldrin, a doua persoană care a păşit pe Lună, după astronautul Neil Armstrong

Edwin Eugene ”Buzz” Aldrin Jr., a doua persoană care a păşit pe Lună, după astronautul Neil Armstrong, în cadrul misiunii Apollo 11, s-a născut la 20 ianuarie 1930, în localitatea Montclair, statul New Jersey. Mama sa, Marion Moon, a fost fiica unui capelan militar, iar tatăl său, Edwin Eugene Aldrin, a fost aviator şi ofiţer în armata SUA, scrie Agerpres, citând buzzaldrin.com. În anii ’80 şi-a schimbat oficial numele, devenind Buzz Aldrin. Sora sa mai mică, neputând pronunţa corect cuvântul ”brother” (n.r.- frate) îl striga „buzzer” şi astfel i-a rămas porecla ”Buzz”, notează acelaşi site.

Aldrin a absolvit Liceul Montclair în 1947, iar în 1951 a primit diploma de licenţă, cu specializarea inginerie mecanică, din partea Academiei Militare a Statelor Unite din West Point, New York, fiind al treilea din clasa sa. Apoi, a intrat în Forţele Aeriene ale SUA; după ce a terminat pregătirea de pilot în 1952, a participat în 62 de misiuni de luptă în Coreea. În 1963, a obţinut un doctorat în Astronautică de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), potrivit www.nmspacemuseum.org.

A devenit astronaut în octombrie 1963, în cadrul celui de-al treilea grup de persoane selectat de NASA în încercarea efectuării unui zbor spaţial de pionierat. Era primul astronaut care obţinuse un doctorat, iar datorită expertizei sale, Aldrin a fost responsabil de crearea de tehnici de andocare şi de întâlnire pentru nave spaţiale. De asemenea, el a fost pionier în tehnicile de antrenament subacvatic pentru a simula circulaţia spaţială, notează www.biography.com.

Aldrin şi astronautul Jim Lovell au fost desemnaţi, în 1966, să facă parte din echipajul Gemini 12. În timpul zborului din 11-15 noiembrie 1966, astronautul Aldrin a realizat o ieşire în spaţiu, de cinci ore, cea mai lungă şi mai de succes de până atunci. De asemenea, el a recalculat manual toate manevrele de andocare ale navetei, după ce radarul de la bord a eşuat. După Gemini 12, Aldrin a fost repartizat în echipajul de rezervă al lui Apollo 8 împreună cu Neil Armstrong şi Fred W. Haise Jr.

Buzz Aldrin a fost pilotul modulului Eagle care a ajuns pe Lună, în cadrul misiunii Apollo 11 lansată la 16 iulie 1969. Câteva zile mai târziu, la 20 iulie 1969, comandantul misiunii, Neil Armstrong, devenea primul om care a păşit pe Lună, urmat la câteva minute distanţă de Aldrin. Aldrin şi Armstrong au petrecut în total 21 de ore pe solul lunar, adunând mai multe kilograme de roci. S-au reîntors la bordul modului de comandă Columbia aflat pe orbita lunară şi pilotat de Michael Collins. Misiunea s-a încheiat la 24 iulie 1969, echipajul reîntorcându-se în siguranţă pe Pământ.

În 1971, Aldrin a demisionat din programul spaţial şi a revenit în serviciul activ în cadrul Forţelor Aeriene. Anul următor s-a retras din poziţia sa de comandant al Şcolii de pilotaj USAF a Bazei Forţelor Aeriene Edwards, California, cu gradul de colonel. În 2002, a fost desemnat reprezentantul preşedintelui SUA în Comisia privind viitorul industriei aerospaţiale americane şi a rămas un avocat neobosit al explorării spaţiului.

I-au fost acordate numeroase decoraţii şi premii, între care: Medalia Prezidenţială a Libertăţii (1969); Trofeul „Robert J. Collier”, Trofeul memorial „Robert H. Goddard” (1967); Medalia de aur a Congresului SUA (2011). De asemenea, un asteroid a fost numit în onoarea sa „6470 Aldrin” iar un crater de pe lună poartă numele său. În 1982, Buzz Aldrin a fost inclus în International Space Hall of Fame din cadrul Muzeului de Istorie Spaţială din New Mexico, SUA.

Şi-a scris autobiografia „Return to Earth” (1973), completată de o carte de memorii „Magnificent Desolation: The Long Journey Home from the Moon” (2009). A scris şi câteva cărţi pentru copii: „Reaching for the Moon” (2005), „Look to the Stars” (2009) şi „Welcome to Mars: Making a Home on the Red Planet” (2015); romanele SF includ „The Return” (2000) şi „Encounter with Tiber” (2004), scrise împreună cu scriitorul John Barnes; ”Men from Earth” (1989), o carte despre Programul Apollo. În 2016, şi-a lansat cartea de memorii „No Dream Is Too High: Life Lessons From a Man Who Walked on the Moon”.