Ce este un „bank run”? Ce au învățat europenii din lecțiile crizei financiare din 2008

Falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), provocat de retragerile masive ale clienților, a reaprins spectrul unei „bank run” sau al unei panici bancare. Băncile și autoritățile sunt departe de a fi neputincioase în fața acestui risc, scrie AFP.

Bruno Le MaireFoto: Ludovic Marin / AFP / Profimedia Images

Ce este un „bank run”?

O bancă, în ciuda sumei fenomenale de bani pe care o gestionează, nu are lichiditățile necesare pentru a plăti toți clienții săi dacă aceștia decid brusc să își retragă toți banii. Chiar dacă nu există niciun motiv de panică, este suficient ca unele temeri să apară pentru ca mașinăria să o ia razna.

Acest lucru este asemănător cu „cumpărăturile de precauție” care pot duce la penuria de anumite bunuri, cum ar fi benzina în timpul acțiunilor industriale din toamnă din rafinăriile franceze sau hârtia igienică la începutul pandemiei.

În cazul SVB, banca a adoptat o strategie riscantă care i-a îngrijorat pe clienți și i-a determinat să își retragă activele. Pe măsură ce retragerile au devenit prea mari, SVB a fost nevoită să vândă active care își pierduseră mult din valoare, ceea ce a dus la pierderi prea mari pentru a fi absorbite.

Este posibilă o panică bancară în Europa?

În opinia mai multor specialiști, este puțin probabil, în sensul că în Europa „nu sunt deloc aceleași modele de afaceri, cu unități mult mai diversificate”, explică pentru AFP Thibault Douard, manager la Tikehau Capital.

În plus, „avem standarde de lichiditate care sunt mai restrictive decât în Statele Unite”, a adăugat Philippe Waechter, director de cercetare economică la Ostrum Asset Management.

Pentru Julien-Pierre Nouen, director de cercetare economică la Lazard Frères Gestion, cazul SVB ilustrează „persistența lacunelor de reglementare aplicabile băncilor mici din SUA”.

De la criza financiară din 2008, marile bănci au fost nevoite să își majoreze nivelurile minime de capital pentru a absorbi eventualele pierderi.

Această cerință, cunoscută sub numele de „hard capital ratio”, este opera Comitetului de la Basel din Elveția, un organism internațional format din supraveghetori din mai multe țări care elaborează norme bancare comune.

De asemenea, Autoritatea Bancară Europeană efectuează teste de stres pentru 50 dintre cele mai mari bănci de pe continent, teste care se desfășoară și în SUA.

„Cred cu adevărat că europenii au învățat toate lecțiile crizei financiare din 2008 pentru a consolida protecția sistemului bancar și a băncilor europene, în special a băncilor franceze”, a declarat marți ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, adăugând că s-a întâlnit cu „toți liderii băncilor franceze și cu guvernatorul Băncii Franței pentru a analiza situația cu aceștia”.

Ce instrumente ar trebui utilizate în cazul unei crize bancare?

În ciuda consolidării reglementărilor, o panică nu poate fi niciodată exclusă în totalitate, de unde și cuvintele liniștitoare ale autorităților din ultimele zile.

Astfel, nu există „niciun risc semnificativ” de contagiune în Europa, potrivit comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni; băncile franceze „nu sunt expuse” la SVB, potrivit Băncii Franței, în timp ce președintele Joe Biden a afirmat că americanii pot „avea încredere” într-un sistem bancar „solid” și că va face „tot ce este necesar” pentru ca acesta să rămână așa.

Întrebată de AFP, Banca Franței a declarat că dispune de „toate stocurile (de numerar, n.r.) necesare pentru a face față vârfurilor de cerere”.

Și dacă acest lucru nu este suficient pentru a calma oamenii, autoritățile au „o putere discreționară considerabilă” pentru a evita un efect de domino, a subliniat Waechter.

Acesta este motivul pentru care secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, banca centrală americană (Fed) și Corporația de Asigurare a Depozitelor (FDIC) au decis duminică să permită clienților SVB să își retragă toate depozitele.

În plus, Fed s-a angajat să împrumute fondurile necesare altor bănci care ar avea nevoie de ele pentru a onora cererile de retragere ale clienților lor. „Regulile sunt concepute pentru a fi modificate atunci când există un risc sistemic în joc”, spune Douard.