Au început măsurătorile pe brațul Chilia. Pentru Canalul Bâstroe, Ucraina nu și-a dat acordul scris

Trei nave ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” Galați au început vineri măsurătorile pe tronsonul ucrainean al brațului Chilia, în condițiile în care Ucraina nu și-a dat acordul și pentru Canalul Bâstroe, așa cum a cerut România. Amintim că autorităţile române și ucrainene conveniseră ca experții români să înceapă în 15 martie măsurătorile pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, pentru a fi lămurită problema dragării.

Canalul BastroeFoto: Google Maps / HotNews

Administrația Fluvială a „Dunării de Jos” Galați a confirmat pentru stiriletvr.ro că în această dimineață au început măsurătorile pe o porțiune a brațului Chilia – va fi măsurată adâncimea și vor fi cartografiate malurile.

Potrivit acordului parțial dat de Ucraina, măsurătorile pe brațul Chilia (partea ucraineană) se vor desfășura doar pe timpul zilei și vizează sectorul cuprins între km 22 și km 116 pe acest braț al Dunării. Acestea ar urma să dureze în jur de zece zile.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi că autoritățile ucrainene au dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor doar pentru o parte din brațul Chilia, nu și pe Canalul Bâstroe.

• „În discuțiile anterioare cu oficialitățile ucrainene am solicitat ca măsurătorile pe brațul Chilia să înceapă de la km 11.
• Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22), dar și pe canalul Bâstroe.
• În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, consider că este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”, a spus Grindeanu.

Motivele invocate de ucraineni pentru un acord doar parțial

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a declarat, joi, despre motivele emiterii unui acord doar parţial, că acestea „ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina”, în condițiile în care pe Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile.

• „Este un pas foarte, foarte important că începem măsurătorile pe Chilia, pentru că este braţul principal din acea zonă. Or Bâstroe fără Chilia nu are niciun efect, din punct de vedere al circulaţiei navelor.
• Este foarte important că noi mâine intrăm pe teritoriul ucrainean, să începem măsurătorile, bineînţeles cu asistenţă din partea ucraineană.
• Practic, dialogul nostru continuă şi are efecte pozitive în ceea ce priveşte lămurirea acestei situaţii care a generat controverse”, a afirmat secretarul de stat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

Întrebat despre motivele pentru acest acord parţial, el a răspuns că acestea ţin de siguranţă și vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina:

• „Aceasta a fost justificarea încă de la început. Pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile, în ultima perioadă, şi acolo este mai complicat de făcut partea aceasta de măsurători şi trebuie luate măsuri de siguranţă suplimentare faţă de măsurile care s-au luat până acum pentru Chilia.
• Sunt sigur că se vor găsi variantele în aşa fel încât să facem măsurătorile şi să primim aviz şi acolo. Este o chestiune de timp”.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică vizând dragarea canalului Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie, însă nu s-a întâmplat asta pentru că Ucraina nu și-a dat acordul scris.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, declara luni că este nevoie de acest acord scris „pentru a pleca cu cele trei nave şi pentru a măsura, pe lungime, adâncimile pe Chilia şi apoi pentru a intra pe Canalul Bâstroe care e sută la sută pe teritorul ucrainean şi ca să poată verifica adâncimile, pentru a calcula debitele, dacă s-au făcut doar lucrări de dragaj, de menţinere a adâncimilor şi a se asigura că nu s-au schimbat debitele în aşa fel încât ele să afecteze pe termen mediu şi lung biodiversitatea din Deltă”.

Rezultatele primelor măsurători făcute de România după dragările canalului Bâstroe

Primele măsurători făcute de autorități pe apele teritoriale ale României, după dragările canalului Bâstroe, confirmă că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă, dar pentru o concluzie generală este nevoie de măsurători și în partea ucraineană, pentru care se așteaptă acordul scris, mai declara Tanczos Barna.

Săptămâna trecută, el a prezentat la guvern primele rezultate ale măsurătorilor făcute de autoritățile române, după dragările canalului Bâstroe, spunând că la acest moment biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări.

• „În ultimele săptămâni colegii de la ANAR și ARBDD au făcut primele măsurători care au fost finalizate săptămâna trecută cu privire la debitul Dunării pe Chilia și pe secțiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României și unde am putut am mers până la malul celălalt al Dunării cu acordul partenerilor și vecinilor ucraineni.
• Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea că pe cele 14 secțiuni transversale nu sunt modificări substanțiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 secțiuni transversale pe o lungime de aproape 100 kilometri”, a declarat ministrul.

El a subliniat însă că pentru o concluzie generală este nevoie de măsurători și în apele teritoriale ale Ucrainei.

Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe până la lămurirea situației

În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.

• „Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, declara atunci Ionel Scrioşteanu.

Cum a pornit scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

• „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
• Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.