Summitul NATO de la Vilnius: Care sunt mizele la întâlnirea de vârf a alianței și ce își propune România să obțină

„Sunt încântat să anunț că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei” parlamentului turc „cât mai curând posibil și să colaboreze cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat el după o întâlnire cu liderul turc și cu premierul suedez Ulf Kristersson, în ajunul unui summit NATO la Vilnius.

VEZI ȘI:

Mizele României și ce va susține la summit Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis va participa la summitul NATO la trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific.

Conform recentei decizii CSAT, la Vilnius, Președintele Klaus Iohannis „va aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică, așa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României”.

În cadrul CSAT, „a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”.

De asemenea, un obiectiv important al României vizează sprijinul politic și practic pentru Ucraina, precum și realizarea de progrese concrete în direcția aderării sale la NATO.

VEZI ȘI:

Un alt subiect abordat va fi „consolidarea în continuare a posturii de descurajare și apărare a NATO, dar și adaptarea și modernizarea Alianței în contextul de securitate actual”, în condițiile în care liderii aliați vor discuta inclusiv și despre angajamentul privind creșterea investițiilor în apărare – un capitol unde România a decis încă din acest an să aloce 2,5% din PIB pentru Apărare.

Iohannis, la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina: Sprijin pentru Ucraina și pentru Republica Moldova

Pe 12 iulie este Iohannis va participa la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de șefi de stat și de guvern, „format nou care are menirea să consolideze relația politică NATO – Ucraina, oferind în același timp sprijinul necesar pentru avansarea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei”.

Potrivit administrației prezidențiale:

• Președintele României va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.
• Președintele Klaus Iohannis va puncta importanța deciziilor reuniunii aliate în ceea ce privește adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere țării noastre un grad superior de securitate și apărare.
• De asemenea, șeful statului va reitera susținerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește concretizarea aderării sale la NATO, precum și pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova.
• În cadrul Summitului, Președintele României va susține reflectarea, în documentele și deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanței regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

VEZI ȘI:

Vilnius, Lituania / Foto: Boris Breytman / Panthermedia / Profimedia Images

Vilnius, transformată într-o fortăreață pentru summitul NATO chiar lângă granița cu Belarus

NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe preşedintele american Joe Biden şi pe ceilalţi lideri ai alianţei care se vor întâlni săptămâna viitoare la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei, acoperit cu sârmă ghimpată, cu aliatul Rusiei, Belarusul, relatează Reuters.

Şaisprezece aliaţi NATO au trimis în total 1.000 de soldaţi pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 151 km de Rusia. Mulţi dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun.

„Ar fi mai mult decât iresponsabil ca cerul nostru să rămână neprotejat în timp ce Biden şi liderii a 40 de ţări sosesc aici”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, citat de news.ro.

Ţările baltice – Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub dominaţia Moscovei, dar care fac parte atât din NATO, cât şi din Uniunea Europeană din 2004, cheltuiesc toate peste 2% din PIB pentru apărare, o proporţie mai mare decât majoritatea celorlalţi aliaţi din NATO. Dar pentru regiunea cu o populaţie totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, această sumă nu este suficientă pentru a susţine armate mari, pentru a investi în propriile avioane de luptă sau în apărare aeriană avansată.

Germania a desfăşurat 12 vehicule lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru a intercepta rachete balistice şi de croazieră sau avioane de război.

Spania a adus un sistem de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa trimite obuziere autopropulsate Caesar, Franţa, Finlanda şi Danemarca îşi trimit avioanele militare în Lituania, iar Marea Britanie şi Franţa furnizează capacităţi antidronă.

Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale dotate cu elicoptere.

Alţi aliaţi trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic şi nuclear.

Lansatoare Patriot la Aeroportul Vilnius, Lituania / Foto: Abaca Press / Profimedia Images

Lituania, ținta unui atac cibernetic masiv înaintea începerii summitului NATO

Lituania a fost vizată de un val de atacuri cibernetice luni, cu o zi înainte de reuniunea liderilor statelor din NATO ce se va derula la Vilnius, au anunţat responsabili ai acestui stat baltic, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

„La momentul la care vorbim, împotriva ţării noastre continuă un nou atac prin blocarea distribuită a serviciului” (atac de tip DDoS, distributed denial-of-service), a declarat şeful Centrului naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei, Liudas Alisauskas.

Un atac de tip DDoS este o încercare frauduloasă de a indisponibiliza sau bloca resursele unui calculator, inundându-le cu un trafic de internet anormal.

Atacurile cibernetice au vizat site-urile web ale municipalităţii de la Vilnius, în special cel de informaţii turistice, şi o aplicaţie de transport. Centrul naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei cooperează cu agenţiile de informaţii şi cu poliţia, precum şi cu parteneri străini.

Centrul a mai informat că a primit duminică un raport privind alte două atacuri cibernetice, dintre care unul privind piratarea unui post de radio regional.

Funcţionarea acestuia a fost întreruptă prin dezinformări privind NATO şi Ucraina. Operatorul de telecomunicaţii lituanian Telia a mai semnalat luni că a urmărit pe reţeaua Telegram îndemnuri la atacuri asupra mai multor instituţii şi companii publice lituaniene.