Efectele majore ale loviturii de stat din Niger: De la o colaborare model cu Occidentul la o juntă militară care are alte idei privind lupta contra jihadiștilor din Sahel

După Mali și Burkina Faso, Nigerul este pe punctul de a cădea sub controlul unui regim militar care ar putea bușversa lupta împotriva grupurilor jihadiste armate din Sahel, transmite AFP.

Stradă din Niamey, capitala NigeruluiFoto: AFP / AFP / Profimedia

Președintele Mohamed Bazoum este în continuare ținut captiv de trupele generalului Abdourahamane Tiani, șeful gărzii prezidențiale nigeriene, care s-a prezentat vineri la televiziunea naționalădrept noul conducător al țării.

Confruntate cu avansul jihadiștilor, juntele militare au înlocuit guvernele democratice considerate ineficiente și corupte de o parte a populațiilor saheliene.

Nigerul era o excepție în zona Sahel

Militarii care au preluat de facto puterea în Niger au anunțat deja o nouă direcție strategică.

„Abordarea actuală în materie de securitate nu a permis protejarea țării, în ciuda sacrificiilor grele făcute de populația Nigerului”, a declarat generalul Tiani în primul său discurs.

Nigerul și președintele său ales, principalul aliat al țărilor occidentale în Sahel, reprezentau până atunci excepția într-o fâșie saheliană măturată de violențele grupărilor armate și de un val de autoritarism cu tentă de suveranism rusofil.

Junta din Mali a apelat la mercenari de la compania militară privată rusă Wagner pentru a lupta împotriva grupurilor jihadiste, ceea ce a determinat plecarea trupelor franceze în 2022.

Autoritățile din Ouagadougou au optat pentru mobilizarea de cetățeni înarmați și au cerut retragerea forțelor speciale franceze din țară.

În schimb, Mohamed Bazoum a ales să mențină prezența a 1.500 de soldați francezi pe teritoriul său, cu riscul de a fi implicat în divergențele dintre Paris și juntele saheliene.

Juntele militare vor să colaboreze

Aceste junte „au o tendință naturală de a da vina pentru deteriorarea securității pe aliații regimurilor pe care le-au răsturnat. Aceste lovituri de stat sunt susținute de o parte a populației care a manifestat deja o atitudine ostilă față de prezența franceză sau occidentală în Sahel”, explică Ibrahim Yahaya Ibrahim, cercetător la International Crisis Group.

Încă de la primul său discurs, generalul Tiani a preferat să se adreseze omologilor săi sahelieni, punând în discuție „sensul și domeniul de aplicare al unei abordări securitare a luptei împotriva terorismului care exclude orice colaborare reală cu Burkina Faso și Mali” în așa-numita zonă a celor trei frontiere.

Ca urmare a tensiunilor diplomatice, trupele nigeriene și franceze nu pot opera liber împotriva bazelor Statului Islamic (SI) de cealaltă parte a frontierei cu Mali, de unde organizația desfășoară atacuri pe teritoriul Nigerului.

„Această criză nu ar putea fi rezolvată fără cooperarea cu Mali, într-un fel sau altul”, spune Tatiana Smirnova, cercetător la Centrul Franco Paix pentru rezolvarea conflictelor.

„Ne putem aștepta la o îmbunătățire a relațiilor și la o cooperare sporită între țările vecine”, spune Ibrahim Yaya Ibrahim.

Bazoum era un model de cooperare cu Occidentul

În ceea ce-i privește pe partenerii occidentali, perspectivele sunt mai sumbre. Uniunea Europeană a anunțat suspendarea tuturor ajutoarelor bugetare și a cooperării în domeniul securității.

Sancțiunile internaționale ar putea lovi regimul, la fel ca în Mali, țara vecină. O eventuală plecare a forțelor franceze și americane ar lăsa un vid într-o regiune deosebit de tulbure, potrivit analiștilor.

Niger „se învecinează cu haosul din Libia, cu Nigeria unde se află Boko Haram și ISWAP, cu nordul Beninului, care a fost grav afectat de jihadism, și bineînțeles cu Mali și Burkina Faso.

Înainte era un centru de stabilitate, în ciuda problemelor de securitate din regiune”, amintește Alain Antil.

Nigerul se confruntă cu un aflux de refugiați din Mali și Nigeria, estimat la 255.000 de persoane până în 2022 de către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Mohamed Bazoum a întruchipat un model de cooperare în materie de securitate pentru democrațiile occidentale și susținătorii acestora.

Civilii plătesc prețul strategiei anti-jihadiste a regimurilor militare

„Stabilizarea” comunităților vizate de recrutarea jihadiștilor, reintegrarea combatanților lor… Guvernul lui Bazoum a pus în aplicare programe finanțate în mare parte de partenerii internaționali, al căror viitor este acum în suspensie .

Spre deosebire de autoritățile civile, care au acceptat să dialogheze cu anumiți lideri ai grupurilor armate, generalul Tiani a denunțat în discursul său de joi „eliberarea extrajudiciară” a „liderilor teroriști” de către regimul lui Mohamed Bazoum.

În Mali și Burkina Faso, militarii aflați la putere au optat pentru o strategie ultraofensivă împotriva grupărilor jihadiste, afectată de acuzații de abuzuri recurente împotriva populației.

„Civilii sunt cei care plătesc prețul cel mai mare pentru o astfel de strategie, care contribuie la destabilizare și poate alimenta tensiuni inter și intracomunitare”, avertizează Tatiana Smirnova.