VIDEO Ce nu vezi la tv despre conflictul din Gaza, episodul 3: Scrisoarea lui Bin Laden către America a devenit virală pe TikTok, la 21 ani de la publicare, dar oamenii care au răspândit-o nu au înțeles-o
În cel de-al treilea episod al seriei video „Ce nu vezi la tv despre conflictul din Gaza”, realizată împreună cu jurnalistul Cătălin Gomboș, explicăm trei dintre subiectele trending de pe internet din ultimele zile: scrisoarea lui Bin Laden către America și care e legătura cu Palestina, ce înseamnă „From the river to the sea, Palestine will be free” și ce se află în spatele sondajelor care ar arăta că majoritatea palestinienilor au o atitudine pozitivă față de Hamas după atacurile din 7 octombrie.
Osama bin Laden și Ayman al-Zawahiri, 1998Foto: Balkis Press / Abaca Press / Profimedia Images
Un subiect, poate pentru mulți ciudat, a devenit devenit viral, în special e TikTok, după declanșarea războiului din Gaza dintre Israel și Hamas și anume scrisoarea din 2002 a lui Bin Laden către America.
Textul, care a fost publicat după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, a fost readus la viață de un utilizator de internet și apoi s-a viralizat fiind citit de zeci de milioane de oameni din Occident.
Foarte mulți s-au declarat de acord cu textul care, printre altele incita la ură contra evreilor. „Am fost mințiți toată viața”, a afirmat un american după ce a citit documentul.
Ulterior, The Guardian a decis să șteargă scrisoarea de pe internet, ceea ce i-a făcut pe unii să afirmă că, iată, și aceasta este o dovadă că mesajul teroristului care a ucis aproape 3000 de americani este unul adevărat. Bin Laden a fost ucis de americani în 2 mai 2011.
Despre ce este vorba în scrisoarea lui Bin Laden?
Scrisoarea lui Bin Laden este o explicație a atacurilor făcute de Al-Qaida și un ultimatum dat societăților occidentale, în special Americii. Este și amenințare directă cu moartea.
În partea a doua a acestei scrisori, șeful Al-Qaida lansează mai multe revendicări la adresa publicului occidental, iar prima dintre acestea este să se convertească la islam.
Această cerere face parte din doctrina jihadului clasic, din perioada expansiunii islamului, când celor care intrau în conflict cu musulmanii li se ofereau trei opțiuni: fie treceau la islam și atunci deveneau egali cu restul credincioșilor, fie se predau și trebuiau să plătească tribut (cum era haraciul plătit de Țările Române), dar rămâneau să se guverneze după propriile reguli, fiind sub stăpânirea statului musulman.
A treia opțiune era moartea sau robia.
Scrisoarea lui Bin Laden era adresată în primul rând Americii, dar și Occidentului, în general. Alte cereri se refereau la renunțarea la „tarele” societății occidentale: oamenii trebuiau să pună capăt „preacurviei”, să interzică homosexualitatea, showbiz-ul, pariurile, dobânda bancară (în unele țări musulmane există așa-zisele bănci islamice care nu percep dobânzi)
Alte cereri din scrisoare sunt renunțarea la susținerea liderilor occidentali, retragerea din lumea musulmană, inclusiv retragerea susținerii guvernelor din țările musulmane care aplicau legi laice.
Jihadiștii au impresia că există un asalt cultural al Occidentului care trebuie oprit. Bin Laden cerea practic ca societățile occidentale să treacă la islam, cu tot ce înseamnă acest lucru: execuții publice, femei fără drepturi, inclusiv verificarea lungimii pantalonilor, care trebuie să fie deasupra gleznelor pentru că așa ar fi zis Mahomed.
Care este legătura dintre scrisoare și conflictul din Palestina?
Palestina este marea obsesie a jihadiștilor și unul din argumentele că lumea musulmană este sub asalt. Ei au spus la fel despre Afganistan, dar și despre ceea ce s-a întâmplat în Bosnia- Herțegovina.
La modul ideal, jihadiștii își propun eliberarea tuturor teritoriilor care au fost stăpânite cândva de musulmani. România nu, dar Bulgaria ar respecta acest criteriu.
Printre aceste teritorii musulmane dar care sunt ocupate un loc importante este Ierusalimul cu moscheea Al Aqsa care este al treilea cel mai important loc sfânt pentru musulmani după Mecca și Medina. Palestina este obsesia islamiștilor încă din vremea fondatorului Fraților Musulmani Hassan Al-Banna (nr. 1906 – 1949).
Mentorul lui Osama Bin Laden, Abdullah Azzam, a fost palestinian, iar acesta este omul care a gândit ideologia jihadului global.
Cei care comentează au citit probabil doar o bucățică din scrisoare și zic, „uite, de aceea au atacat pentru că și ei sunt persecutați”.
Jihadiștii reușesc să recruteze oameni mizând pe acest sentiment de persecuție și de nedreptate care există în lumea musulmană și care are origini încă din perioada colonialismului, deci existența lui este absolut reală.
Ceea ce face diferența este modul în care înțelegi să porți această luptă. Bin Laden înțelegea să poartă această luptă într-un mod care a fost criticat inclusiv de extremiști musulmani.
După atacurile de la 11 septembrie, uciderea masivă a civililor a fost denunțată, printre alții, inclusiv de Hamas.
Scrisoarea lui Bin Laden este veche de 21 de ani, de ce are atâta succes acum?
Așa funcționează rețelele sociale acum. În plus, există bănuiala că a fost ajutată să se viralizeze. TikTok-ul știm că este o rețea chinezească extrem de controversată, că sunt suspiciuni legate de această rețea, nu degeaba a fost interzisă în instituții publice în Statele Unite.
Inițial, postarea a avut vreo 2 milioane de vizualizări, apoi a fost preluată de un jurnalist și a ajuns la zeci de milioane. „A ajutat” și faptul că The Guardian a interzis-o, iar lumea a devenit curioasă în acest context.
Oamenii sunt obișnuiți să-și ia informația de pe rețelele de socializare, să și-o ia superficial. Oamenii care sunt de acord cu mesajele din scrisoare habar nu au ce înseamnă Al Qaida și ideologia ei.
Scrisoarea a apărut și pe fondul emoției generate de conflictul din Gaza și de tragedia populației civile palestiniene, pentru că sunt mii de morți și niște distrugeri uriașe. Nu poate să nege nimeni acest lucru.
Lumea în societatea actuală este pe baricade, foarte încrâncenată. Nu mai există loc de nuanțe, se discută doar în alb și negru, iar cei care au vrut să răspândească scrisoarea au profitat de acest moment.
Celelalte două teme ale discuției dintre Gabriel Bejan și Cătălin Gomboș sunt abordate doar în varianta video a acestui material.
Cătălin Gomboș a fost corespondent de război Radio România în Irak și Afganistan între 2003 și 2008: interesul său pentru Orientul Mijlociu datează însă din perioada 1993 – 1997, când a locuit și a studiat în regiune
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.